Manifestările acestei aniversări au început cu un simpozion, în cadrul căruia, mai mulţi invitaţi au vorbit despre această cale ferată electrificată care, la momentul dării în exploatare, era cea dintâi din Europa de Est şi cea de a opta din lume.

După terminarea simpozionului, cei prezenţi s-au deplasat în Piaţa Podgoria, unde a fost dezvelită macheta realizată la scara 1:5, a fostei "Gări Electrice" din municipiul Arad. Macheta clădirii, construită în 1920 şi demolată în 1964, a fost amplasată în imediata apropiere a locului în care se înălţa vechea gară. 

"Aici, în acest loc a fost gara trenului electric. Ea fost construită în anul 1920 şi demolată în 1964. Ceea ce facem noi astăzi este o rememorare a ceea ce a fost acum o sută de ani. Macheta este realizată în atelierele proprii", a declarat Petru Cuvineanu, director tehnic al Companiei de Transport Public Arad, promotor al organizării acestor manifestări.

Depoul de la Ghioroc a fost următoarea destinație a celor prezenți la eveniment, loc unde se păstrează şi câteva dintre vagoanele care au circulat în urmă cu zeci de ani pe această cale ferată electrificată. Două dintre aceste vagoane - un vagon automotor şi unul de pasageri - au fost recondiţionate în cadrul SC Astra Vagoane Călători SA Arad, fiind folosite periodic, în special pentru transportul unor grupuri de turişti.

Începută în 1905, construcţia Căii Ferate Arad-Podgoria (CFAP) a avut ca scop principal transportarea ţăranilor în oraş, pentru a-şi vinde marfa.

La 11 noiembrie 1906 a avut loc deschiderea oficială a CFAP, asigurându-se astfel o reţea de transport între Radna (Lipova) şi Pâncota, cu un centru de ramificare în localitatea Ghioroc, spre municipiul Arad. Lungimea totală a căii ferate cu ecartament de 1000 mm era de 58,35 de kilometri.

Între 1911-1913 s-a trecut la electrificarea liniei, primul tren electric, tractat de automotoare de fabricaţie Ganz, Ungaria, pornind pe traseu la data de 10 aprilie 1913. Pe atunci, aceasta a fost linie electrificată din estul Europei şi cea de a opta din lume, rămânând până în 1965, singura linie electrificată din România.

În perioada interbelică, pe acest traseu au călătorit zilnic între 1600 şi 1700 de pasageri, profitul anual înregistrat de compania ce exploata CFAP fiind de 1 milion de lei.

Electrificarea s-a realizat prin construcția unei reţele de contact cu dublă izolaţie (premieră) cu fir de contact din cupru (80 mmp) montat pe stâlpi din beton armat prefabricaţi, stâlpii fiind primele construcţii de beton prefabricat din ţară. Între Arad şi Ghioroc, pe aceşti stâlpi a fost montat cablu trifazat de 15 KV care alimenta substaţia de redresare din Ghioroc de la centrala din Arad.

Linia a fost naţionalizată în 1948, iar până în 1982 a fost exploatată de CFR. La data de 31 decembrie 1982, linia a fost preluată, prin protocol, de IJTLA (actualmente CTP) Arad. După 1983, activitatea s-a redus la tronsonul Pâncota - Ghioroc - Radna, iar în octombrie 1991 a fost sistată total, transportul călătorilor pe acest tronson fiind preluat de autobuze.

Actualmente, din vechiul traseu a mai rămas doar un segment care mai este racordat la reţeaua de transport public, traficul realizându-se cu tramvaie urbane.