20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă

Social

20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă

    • 20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă
      20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă

      20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă

Cu prilejul desfășurării în 16-18 octombrie 1993 a Summit-ului de la Port Louis, Mauritius, România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă.

Pe agenda politicii externe românești postdecembriste a fost inclusă și obținerea statutului de stat membru al "Organizației Internaționale a Francofoniei", pe fundamentul relațiilor pe care România le-a avut atât cu civilizația franceză și cu poporul francez, cât și cu celelalte popoare vorbitoare de limbă franceză.

În cadrul celei de-a IV-a conferințe a șefilor de stat și de guvern desfășurată în apropiere de Paris, la Chaillot, în noiembrie 1991, România a obținut statutul de observator în Organizația Internațională a Francofoniei. O lună mai târziu, țara noastră a obținut același statut și în cadrul "Agenției de Cooperare Culturală și Tehnică".

Consolidarea relației administrației de la București cu "Organizația Internațională a Francofoniei" s-a realizat cu ocazia celui de-al V-lea Summit al șefilor de stat și de guvern ai organizației, desfășurat în 1993, în Mauritius, când România a primit statutul de membru cu drepturi depline, iar în decembrie 1993, cu ocazia Conferinței ministeriale de la Bamako, România a devenit membru cu drepturi depline și în cadrul "Agenției de Cooperare Culturală și Tehnică".

La 21 noiembrie 1994, Parlamentul României a adoptat în Senat, și la 9 decembrie, în Camera Deputaților Legea nr. 118 pentru aderarea României la "Convenția privind Agenția de cooperare culturală și tehnică". Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 345 din 13 decembrie 1994.

La 14-16 noiembrie 1997, președintele Emil Constantinescu a condus delegația României care a participat la lucrările Sommet-ului Francofoniei de la Hanoi (Vietnam), a cărui temă a fost "Întărirea cooperării și solidarității francofone pentru pace și dezvoltarea economică și socială".

În decembrie 1998, cu ocazia celei de-a douăsprezecea sesiuni a Conferinței Ministeriale de la București, a fost adoptată denumirea organizației de "Organizația Internațională a Francofoniei".

La 8 martie 2001, secretarul general al organizației, Boutros Boutros-Ghali, a vizitat România, susținând la sediul Ministerului Afacerilor Externe o conferință cu tema "Noile perspective ale Organizației Internaționale ale Francofoniei".

La 11 ianuarie 2002, la Paris, s-au desfășurat lucrările celei de-a XVI-a sesiuni a "Conferinței Ministeriale a Francofoniei" la nivel de miniștri ai afacerilor externe din cele 53 de state membre ale organizației.

Agenda conferinței a inclus realizarea unui bilanț al rezultatelor concrete privind pacea, democrația, drepturile omului, cooperarea economică și socială, educația și cercetarea, teme stabilite în cadrul Summit-ului de la Moncton din 1999.

La discuțiile conferinței, România a fost reprezentată de o delegație condusă de către Mihnea Motoc, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, delegația a întărind cu această ocazie propunerea de organizare la București a celui de-al XI-lea Summit al Francofoniei, în 2005.

Referitor la România, a fost stabilit ca din 2002 să fie deschisă la București o antenă a "Agenției Interguvernamentale a Francofoniei", în cadrul Biroului regional pentru Europa Centrală și de Est al "Agenției Universitare a Francofoniei".

Între 18 — 20 octombrie 2002, președintele Ion Iliescu a participat la Beirut, la Summit-ul "Organizației Internaționale a Francofoniei", unde a subliniat importanța spațiului francofon pentru rezolvarea conflictelor incipiente din zona Orientului Mijlociu, necesitatea sporirii cooperării economice dintre țările francofone.

În perioada 24-25 martie 2003, Universitatea din București a găzduit Conferința Regională a rectorilor din universitățile membre ale "Agenției Universitare a Francofoniei din Europa Centrală și Orientală", la care a fost prezent și rectorul "Agenției Universitare a Francofoniei", Michele Gendreau-Massaloux, care a primit titlul de Doctor Honoris Causa al instituției de învățământ superior din București.

La 1 iulie 2004, Abdou Diouf, secretarul "Organizației Internaționale a Francofoniei", a vizitat România și fost primit la Palatul Cotroceni de către președintele Ion Iliescu.

La 26-27 noiembrie 2004, președintele Ion Iliescu a participat la cea de-a zecea conferință a șefilor de stat și de guvern din țările francofone, desfășurată la Ouagadougou (Burkina Faso), susținând Francofonia instituțională prin crearea unei dimensiuni economice a organizației asemenea celei politice.

Zsolt Nagy, ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a primit la 19 iulie 2005, la București, la sediul ministerului, o delegație canadiană condusă de ministrul responsabil cu francofonia în guvernul canadian, Jacques Saada, și totodată ministru al "Agenției de Dezvoltare Economică a Canadei pentru regiunile Quebecului", cei doi discutând despre proiectele de interes comun care pot fi puse în practică de ambele guverne, dar și despre cel de-al XI-lea Summit al Francofoniei.

La 21-23 noiembrie 2005, secretarul de stat pentru Francofonie în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Cristian Preda, a condus delegația României la lucrările conferinței ministeriale a Francofoniei desfășurată la Antananarivo, în Madagascar, prilej cu care au fost adresate scrisorile de anunț privind organizarea Sommet-ului Francofoniei la București, la 25-29 septembrie 2006 și au fost prezentate logoul și calendarul manifestărilor dedicate francofoniei și asumate de România pe durata întregului an 2006.