Tipărit la Sibiu în 1744 de către Johannes Barth, unul dintre cei mai mari tipografi din Transilvania, documentul poartă sigla atelierului tipografic şi a intrat în colecţia Bibliotecii Judeţene Mureş în 1944, când avocatul Fekete Janos a decis să îl doneze, alături de alte cărţi din colecţia sa particulară.

"Nu mai există în colecţia Bibliotecii Judeţene un document care să poarte semnătura Mariei Tereza, dar în condiţiile în care am început procesul de clasare şi evaluare la Biblioteca Teleki în vederea includerii valorilor pe care le avem aici în tezaur, în patrimoniul naţional, avem toate şansele să dăm şi peste alte minuni de acest gen. Şi sperăm din toată inima să fie. La volumul mare de carte veche pe care-l avem la Biblioteca Judeţeană, surprize plăcute pot să apară la tot pasul. Acest document l-am descoperit în 2008, când am făcut o verificare a fondului", a declarat luni, Monica Avram, directorul Bibliotecii Judeţene Mureş.

Deoarece "Articuli diaetales principatus Transylvaniae" poartă semnătura în original a Mariei Tereza şi sigiliul acesteia, documentul este considerat unic cel puţin la nivelul judeţului Mureş.

"Cred că este una dintre cărţile cele mai interesante, cu siguranţă nu printre cele mai vechi, dar cu siguranţă printre cele mai interesante pe care le avem în colecţia de carte veche de la sediul central. La prima vedere e o carte destul de banală, dacă ne uităm la aspectul ei fizic, coperta simplă, de carton. Nu cred că a mai beneficiat de vreo restaurare în timp, se vede după felul în care arată. Este practic un fel de monitor oficial deoarece cuprinde un fragment de lege emis în perioada Imperiului Austriac, anul este 1744 când ştim foarte bine că la conducerea Imperiului Austriac se afla Maria Tereza, 1740-1780. Surpriza apare la finalul cărţii unde vedem foarte clar semnătura împărătesei, precum şi sigiliul imperial din ceară roşie, acoperit cu acest ornament care păstrează foarte clar urma sigiliului şi care-i conferă protecţie să nu se distrugă în timp", a subliniat Monica Avram.

Pe document mai există şi alte semnături, mai greu de descifrat, aparţinând cel mai probabil unor miniştri sau consilieri ai împărătesei.

*****

Erherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga Von Osterreich cum a fost înregistrată la naştere, Maria Tereza a fost una dintre cele mai celebre şi prolifice femei care a completat panteonul marilor personalităţi ale lumii. Energică, tratînd de la egal la egal cu ceilalţi monarhi, ea s-a impus printr-o serie de reforme dar cel mai cunoscut hobby al ei a rămas pasiunea pentru cai.

Maria nu a fost niciodată unsă cu coroana Sfîntului Imperiu Romano-German, ea a fost recunoscută ca împărăteasă doar în urma căsătoriei cu Francisc Ştefan de Lorena, eveniment care a avut loc în anul 1736. Oricum, ea a purtat titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei şi Mare Principesă a Transilvaniei.

Prin ,"Reforma Tereziană de Stat",  împărăteasa promovează dezvoltarea industriei, mai ales a celei textile, şi a comerţului. Iniţiază ,"Ratio educationes" reforma şcolară din anul 1774 prin care pune bazele învăţămîntului secularizat pe tot cuprinsul Monarhiei Habsburgice. Anul 1776 aduce o noutate legislativă prin interzicerea torturii iar în anul 1768 intră în vigoare noul Cod penal ,"Constitutio Criminalis Theresiana". Îmbunătăţeşte starea ţăranilor deschizînd drumul spre desfiinţarea iobăgiei, reformă pe care fiul său, împăratul Iosif al II-lea, o duce la bun sfîrşit. Cultura ia un avînt deosebit pentru că Maria Tereza se dovedeşte o adevărată patroană a artelor, în timp ce Wolfgang Amadeus Mozart, încîntă întreaga Europă.

Potrivit istoricilor, printre pasiunile Mariei Terza se numărau ştiinţa, arta şi economia, pe atunci, preocupări care le reveneau doar bărbaţilor. Îşi uimeşte apropiaţii trăgînd cu pistolul şi, lucru ieşit din comun pentru principesele acelei perioade, călărea mai abitir decît un "dragon" ( n.r. soldaţi profesionişti din armata austriacă).