Activităţile extraşcolare, pe placul elevilor din mediul rural
Elevii din mediul rural prezintă un interes deosebit faţă de activităţile extracurriculare, excursiile şi întrecerile sportive fiind preferatele copiilor, potrivit unui studiu desfăşurat de Fundaţia Soros. Acelaşi studiu subliniază însă legătura aproape inexistentă între familie şi şcoală, foarte puţini părinţi implicându-se în derularea proiectelor de acest tip.
Copiii din mediul rural, care au fost subiecţii unui studiu realizat de Fundaţia Soros - „Starea activităţilor extracurriculare în mediul rural“, îşi declară interesul faţă de activităţile de tip extracurricular, excursiile şi acţiunile sportive fiind printre preferinţele acestora. „Există un interes foarte mare pentru activităţile extraşcolare în rândul elevilor din mediul rural. Unii vor să se distreze, dar alţii chiar vor să facă altceva şi sunt activi. Activităţile extraşcolare, din punct de vedere al tuturor actorilor din mediul rural - copii, părinţi, profesori -, sunt cele care îi pot ajuta pe copii să depăşească diferenţele care există între ei şi elevii din mediul urban“, a declarat coordonatorul de program în cadrul Fundaţiei Soros, Denisa Ionescu.
Potrivit acesteia, se fac activităţi extraşcolare în mediul rural, dar în continuare nu este „clar“ modul în care acestea îi pot ajuta pe copii să îşi dezvolte anumite competenţe de care au nevoie şi să se adapteze la societatea actuală.
„S-a făcut o clasificare a activităţilor extraşcolare în funcţie de preferinţele lor şi a reieşit că excursiile sunt cele mai de dorit, pentru că astfel ei au ocazia să viziteze, să vadă, să interacţioneze cu alţi oameni, să iasă din mediul în care sunt şi să cunoască. După excursii, elevii din rural preferă activităţile de tip sportiv, activităţile de tip cultural, sărbătorirea diferitelor zile locale, tradiţii“, a spus Ionescu. Ea a semnalat faptul că foarte puţini elevi şi părinţi intervievaţi au optat pentru activităţile de tip caritabil, prin care să poată fi ajutaţi alţi oameni.
În opinia coordonatorului de programe, activităţile extraşcolare depind foarte mult de experienţa profesorului. „Sunt profesori care au fost implicaţi în proiecte, schimburi de experienţă cu alţi profesori, chiar străini, prin programe cu finanţare europeană, şi au idee şi ştiu ce să facă. Este nevoie de o mai mare formare şi informare a profesorilor în ceea ce priveşte modul de derulare a activităţilor extraşcolare“, a mai spus reprezentantul Fundaţiei Soros, care a subliniat necesitatea unei mai mari implicări a părinţilor în viaţa şcolii, mai ales pentru a ajuta financiar realizarea de activităţi extracurriculare.
Coordonatorul a afirmat că de multe ori unele activităţi extraşcolare se fac „doar ca să se facă“, în unele cazuri copiilor „nefiindu-le clar în ce anume s-au implicat“.
Studiul a mai scos în evidenţă faptul că în învăţământul românesc există tendinţa de a înlocui materiile mai uşoare cu cele considerate mai importante pentru viitoarele examene, fapt de care nici copiii şi nici părinţii nu sunt mulţumiţi.
