Născut în 1912, în Basarabia, Serghei Boghiu a intrat ca frate la schitul Rughi – Soroca, în toamna anului 1926. Având o voce foarte frumoasă, a urmat şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Mănăstirea Soroca, între anii 1928 şi 1932. În 1940 a absolvit Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica.

A fost tuns în monahism la 25 decembrie 1937, primind numele de Sofian. În perioada 1940-1945 a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti.

Între anii 1942 – 1946, monahul Sofian urmează şi cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti

Numele Părintelui Sofian Boghiu se leagă şi de cunoscuta mişcare „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim.

La 15 iunie 1950 a fost numit stareț al Mănăstirii Antim, iar între 1954 si 1958 a stărețit Mănăstirea Plumbuita din Bucuresti. A pictat mai multe biserici și a fost câțiva ani profesor la Seminarul Monahal din Mănăstirea Neamț.

Arestat în anul 1958, sub acuzatia „de uneltire contra ordinii sociale prin activitate mistică dușmănoasă în cadrul organizației Rugul Aprins”, părintele Sofian a fost condamnat la 16 ani de muncă silnică, iar în temniţă şi-a recăpătat liniştea.

După trei ani de la eliberare a revenit la Mănăstirea Antim, unde a rămas până la sfârșitul vieții sale pământesti.

Părintele Sofian Boghiu a trecut la cele veșnice la 14 septembrie 2002, fiind înmormântat la Mănăstirea Căldărușani, unde el însuși își alesese din vreme locul de îngropare.         

(Sursa:basilica.ro)