Aproape jumătate dintre profesori ar renunţa la învăţământ

Educaţie

Aproape jumătate dintre profesori ar renunţa la învăţământ

    • Aproape jumătate dintre profesori ar renunţa la învăţământ
      Aproape jumătate dintre profesori ar renunţa la învăţământ

      Aproape jumătate dintre profesori ar renunţa la învăţământ

Potrivit unui studiu realizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), aproape jumătate dintre profesorii tineri vor părăsi sistemul românesc de învăţământ, din cauza salariilor mici, a slabelor dotări din şcoli, a lipsei de respect faţă de profesor şi a incoerenţei în ceea ce priveşte legislaţia din sistem.

Salariile mici reprezintă principalul motiv pentru care 41% dintre profesorii tineri ar părăsi sistemul de învăţământ în următorii cinci ani. Este concluzia unui studiu realizat de FSLI, reprezentanţii sindicatelor atrăgând atenţia asupra faptului că, dacă situaţia va continua, învăţământul se va prăbuşi. „Dacă se continuă cu această politică salarială, învăţământul se va prăbuşi în următorii ani. În Bacău, de exemplu, doar într-o singură zi 127 de cadre didactice şi-au făcut cerere de concediu fără plată un an“, a declarat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI. Potrivit lui Hăncescu, soluţiile sunt la Guvern, fiind necesară o finanţare de cel puţin 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea.

Conform studiului, profesia de cadru didactic este privită de societate ca fiind „uşoară“, „cu program lejer“, o profesie „desconsiderată în ziua de astăzi“, „foarte prost remunerată“, „o meserie fără perspectivă“.

Dintre profesorii intervievaţi, 41% intenţionează să părăsească sistemul de învăţământ în următorii 5 ani, iar 29% nu sunt hotărâţi în privinţa viitorului profesional. Motivul principal este salariul prea mic pentru asigurarea unui trai decent. Alte motive sunt „dotarea slabă a şcolilor“, „lipsa de respect faţă de profesori“, „multiplele schimbări“ sau „lipsa de coerenţă legislativă“.

Salariul mediu net al cadrelor didactice cu vârsta maximă de 35 de ani este, potrivit răspunsurilor, de 875 de lei. Din această sumă, aproximativ 51% sunt bani  alocaţi cheltuielilor de subzistenţă (mâncare, întreţinerea locuinţei şi chirie), 20% din venituri sunt repartizate pentru achitarea creditelor bancare, iar cei mai puţini bani sunt alocaţi pentru vestimentaţie, cărţi, formare profesională şi petrecerea timpului liber. O astfel de repartizare a veniturilor pe domenii de cheltuieli indică un nivel de trai aproape de limita subzistenţei pentru cadrele didactice intervievate, este concluzia studiului. Nivelul de trai relativ scăzut al cadrelor didactice tinere este relevat şi de faptul că majoritatea celor intervievaţi (68%) nu au alte surse de venit în afară de salariu.

Studiul prezintă şi o situaţie comparativă a salariilor la nivelul mai multor ţări. Astfel, salariul brut al profesorilor debutanţi în România - de 233 de euro - este de peste 20 de ori mai mic ca cel din Luxemburg (4.765 de euro) şi de aproape trei ori mai mic decât cel din Ungaria (716 euro). În Franţa, salariul mediu brut în învăţământ este de 1.624 euro, în Grecia de 1.663 de euro, în Italia de 1.854 de euro, în Marea Britanie de 1.915 euro, în Austria de 1.928 de euro, în Spania de 2.721 de euro, iar în Germania de 3.040 de euro.

Studiul a fost realizat în perioada aprilie-iunie 2011, sondajul fiind realizat pe 718 persoane până în 35 de ani.