aproapele

De ce este important exemplul personal?

Mântuirea mea depinde mai mult de lucrarea mea pentru mântuirea altora, decât de lucrarea egoistă pentru mântuirea mea. 

Există legătură între păcatele împotriva lui Dumnezeu și cele împotriva oamenilor?

Iubirea, ori se întinde în toate părţile, ori nu e deplină şi nu durează, căci arată un suflet care nu e, în întregimea lui, iubitor.

Noi înșine mult ne mai rănim – rostind și ascultând bârfe despre aproapele

Grăirea în deşert pustieşte până în adânc sufletul. Noi ne facem singuri răni grave nu numai când rostim cuvinte putrede şi deşarte, ci şi când ascultăm asemenea cuvinte ieşind din guri străine.

Aproapele ca oglindă - Prin celălalt, spre sine însuşi

Probabil că aţi mai întâlnit ideea că ceilalţi sunt oglinda voastră şi că ceea ce vedeţi la ei se află şi la voi. Deşi termenul de umbră este folosit în vremurile noastre de către psihanaliză şi psihologie, întâlnim şi în scrierile filocalice adevărate metode şi tehnici pe care părinţii râvnitori către mântuire le aplicau în relaţiile cu aproapele în vederea propriei desăvârşiri şi printre acestea inclusiv aceea de a se cerceta pe sine atunci când văd ceva neplăcut la celălalt.

Dragostea față de Dumnezeu întărește dragostea față de semeni

Chiar dacă a fost ocărât sau păgubit mult de către cineva, cel care iubește pe Dumnezeu topeşte în dulceaţa Lui, amărăciunea iscată de gâlceavă.

„Iubesc omenirea, dar nu pot să îl iubesc pe aproapele”

Un dialog între un pelerin și un duhovnic.

Părintele Arsenie Papacioc: „Este o mare greşeală atunci când certăm pe unul sau pe altul!”

„Nu este niciodată nimeni degeaba lângă tine.”

Cum trebuie iubit aproapele?

„Dacă vine vreo nenorocire de obşte şi vezi gândul tău bucurându-se că celălalt s-a păgubit mai mult...”

Nevoia de a fi cunoscut de celălalt

În „Chipul nemuritor al lui Dumnezeu“, pr. Dumitru Stăniloae scria că eu, ca persoană, „am nevoie de cineva să mă descopere, să mă înţeleagă, să mă întregească şi întărească cât mai deplin; nu-mi ajunge să mă descopăr numai eu; sau nu mă pot descoperi deplin fără să-mi fiu descoperit cu dragoste şi de altul în cele bune, dar şi în cele în care trebuie să devin şi mai bun“.

Iertarea este calea ce duce înainte

Observăm, din ce în ce mai mult în jurul nostru, că relaţiile dintre semenii noştri devin tensionate, din motive aparent lipsite de importanţă. Un gest, un cuvânt sau o privire lasă uneori urme foarte adânci, tulburând apele sufletului. De multe ori, rămânem în urmă, purtând un adevărat dialog imaginar cu persoana care ne-a rănit, în care plasăm toată vinovăţia asupra sa, în cascade de argumente.

Pagini