Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse, care au participat la cea de-a treia reuniune anuală a Consiliului Europei pe tema dimensiunii religioase a dialogului intercultural, și-au exprimat îngrijorarea față de modul de interpretare a drepturilor omului în unele țări europene.

"Reprezentantul Patriarhiei Moscovei la Consiliul Europei, egumenul Filaret (Bulekov), a atras atenția participanților la reuniune prin referirea la încercările permanente ale organizațiilor internaționale și a diferitelor centre legate de protejarea drepturilor omului de a restrânge drepturile persoanelor religioase de a vorbi în public despre încălcările normelor tradiționale morale în cadrul societății moderne", a declarat Departamentul de Informații Sinodal către un corespondent al Interfax, în ziua de marți, 14 septembrie 2010.

Potrivit părintelui Filaret, astfel de încercări se bazează pe necesitatea respectării drepturilor și a libertăților unei persoane. Preotul a mai amintit exemplul discuțiilor recente din cadrul Consiliului Europei, pe tema discriminării minorităților sexuale și a poziției femeii în familia religioasă.

El a cerut organizațiilor internaționale pentru drepturile omului să respecte drepturile persoanelor religioase și ale organizațiilor de a-și exprima liber opinia lor cu privire la toate problemele sociale importante. "Aceasta ar include întrebările morale și sociale. Chiar dacă punctul de vedere religios nu coincide cu pozițiile și cu practica de zi cu zi a persoanelor non-religioase", a spus părintele Filaret.

La rândul său, șeful Departamentului de Informații Sinodal, Vladimir Legoida, a reamintit participanților la reuniune decizia luată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de a elimina crucifixul din școlile italiene. Potrivit lui Legoida, o astfel de decizie demonstrează o "înțelegere insuficientă a simbolurilor culturale".

"Reacția publică din Italia, inclusiv a ateilor, s-a dovedit a fi: crucea nu este numai un simbol religios, ci și unul cultural“, a reamintit acesta.

Legoida a mai subliniat, de asemenea, că în cazul în care libertatea de exprimare față de problemele religioase include libertatea batjocoririi și abuzării din partea adversarilor acesteia, până la dreptul de a insulta, atunci nu va putea exista niciun dialog în sensul propriu al cuvântului.