Bisericile Europei şi Americii cheamă NATO să renunţe definitiv la arme nucleare
Într-o scrisoare deschisă publicată pe site-ul Consiliul Mondial al Bisericilor, (WCC) (oikoumene.org) la sfârşitul lunii martie, patru organizaţii internaţionale ecumenice, printre care şi WCC, au chemat Organizaţia Tratatului Nord Atlantic (NATO) să îşi retragă cele 200 de focoase nucleare tactice din Europa şi să le elimine din strategiile sale. Aceasta va fi un pas important spre o lume liberă de arme nucleare.
Scrisoarea a fost semnată de Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC), Conferinţa Bisericilor Europene (CEC), Consiliul Naţional al Bisericilor creştine din Statele Unite şi de Consiliul Bisericilor Canadiene. Aceste organizaţii au chemat de asemenea la un „angajament stăruitor în dezarmarea nucleară”.
În alte două ocazii, cele patru organizaţii eclesiale au adresat NATO apeluri similare într-o scrisoare comună, în martie 2009, înaintea aniversării a 60 de ani de la întemeierea NATO, şi în octombrie 2009. Acestă nouă scrisoare a fost trimisă ca anticpare a revizuirii politicilor nucleare ale NATO, care va avea loc în 2011. În noiembrie 2010, la summit-ul de la Lisabona, NATO a adoptat un nou concept strategic, dar ţările membre nu au putut cădea de acord asupra unei noi politici nucleare. O problemă delicată este prezenţa armelor nucleare tactice, care sunt situate în cinci ţări non-nucleare. În timp ce unele ţări ca Germania, doresc să fie scoase afară din ţară, ca rămăşiţe ale Războiului Rece care nu mai au nici un rol în politica actuală a NATO, alte ţări insistă ca aceste arme să fie păstrate, în special Franţa şi unele ţări nou-membre ale UE din fostul bloc comunist. O decizie finală va fi luată la Summit-ul NATO de la Chicago, din 2012.
În această scrisoare, cele patru organizaţii ecumenice îşi exprimă dezamăgirea pentru rezultatele neconcludente ale summit-ului de la Lisabona. În comunicatul acestui summit, în timp ce afirmă răspicat că doreşte o lume fără arme nucleare, NATO se defineşte încă o alianţă nucleară atâta timp cât armele nucleare există. Şi nici o referinţă concretă nu este făcută, cu privire la paşii spre un control al armamentului nuclear, non-proliferare şi dezarmare.
În orice caz, cele patru organizaţii întâmpină cu bucurie noul plan defensiv al NATO, ca o nouă oportunitate de schimbare “care este aşteptată de toţi”. De asemenea se fac o serie de recomandări. Un pas pentru NATO ar fi să se ralieze la noua politică USA, care afirmă că armele nucleare nu vor fi folosite împotriva statelor non-nucleare care sunt parte a Tratatului de neproliferare (NPT).
Scrisoarea exprimă şi îngrijorarea celor patru organizaţii cu privire la arsenalul nuclear vast al Rusiei şi subliniază nevoia de transparenţă, relocaţie şi reducere a acestora. Bisericile avertizează toate părţile că există o legătură directă între deciziile NATO şi răspunsul Rusiei, şi că această problemă nu trebuie amânată prin negocieri complexe şi îndelungate. Această scrisoare a fost trimisă şi Preşedintelui Statelor Unite, Barack Obama şi Preşedintelui Rusiei, Dimitri Medvedev.
(Conţinutul complet al scrisorii poate fi acesat pe http://www.oikoumene.org/en/resources/documents/general-secretary/wider…)
