Mănăstirea Miclăuşeni din judeţul Iaşi a devenit loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi din toată zona Moldovei şi din ţară, cu o zi înaintea Praznicului Adormirii Maicii Domnului. Înalt Preasfinţitul Teofan a târnosit paraclisul de iarnă al acestei obşti monahale, care a fost ridicat între anii 1997-1999, cu osteneala obştii de maici, îndrumată de monahia Marina Roşu, fostă stareţă între anii 1996-2001. Potrivit hrisovului de sfinţire, care a fost aşezat în sfânta masă, pictura în tehnica tempera a fost realizată între anii 2006-2010 de stavrofora Mihaela Stroescu, stareţa Mănăstirii Miclăuşeni, iar catapeteasma, sculptată în lemn de stejar, a fost împodobită cu icoane lucrate în atelierul acestei aşezări monahale. După slujba de sfinţire a lăcaşului de închinăciune a fost oficiată Sfânta Liturghie în paraclisul de vară al aşezării monahale de către Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. La slujbă au participat stareţe de la mai multe mănăstiri din Arhiepiscopia Iaşilor, precum şi autorităţi publice din oraşul Paşcani.

„Ucenicii aflaţI în corabie nu L-au strigat pe Hristos în vreme de cer senin, ci la furtună“

Înalt Preasfinţitul Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură în care şi-a exprimat nădejdea că prin sfinţirea noului sfânt lăcaş „maicile de la Mănăstirea Miclăuşeni vor continua ruga lor de zi şi de noapte pentru ca binecuvântarea cerului să se reverse asupra lor şi a celor din lume“. Apoi, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a explicat semnificaţiile Evangheliei şi Apostolului din Duminica a 9-a după Rusalii. „Evanghelia citită astăzi (n.r. duminică) arată că viaţa omului este o călătorie, într-o corabie care are drept destinaţie împărăţia cerurilor. Corabia alunecă pe ape, care sunt liniştite, dar şi în furtună. Noi suntem în această corabie. Viaţa omului este o călătorie pe mare, având cer senin şi clipe de furtună. În viaţa cea liniştită a sihăstriilor sau a mănăstirilor de obşte este mult cer senin, multă pace duhovnicească, dar apar ispitele, uscăciunea sufletească, sentimentele îndepărtării de Dumnezeu. Toate acestea sunt mai grele decât o furtună într-o mare agitată. Corabia însă merge mai departe. Ucenicii aflaţi în corabie nu L-au strigat pe Mântuitorul Hristos în vreme de cer senin, ci în vreme de furtună. În general, noi, oamenii, fugim de ispită, de suferinţă sau de clipele limită din viaţa noastră. Să ne rugăm lui Dumnezeu să nu ne dăruiască clipe de furtună pe care să nu le putem purta pe umerii noştri. Să ne dăruiască Dumnezeu curaj mântuitor şi izbăvitor, răbdare nemăsurată, încredere în mila Lui, căci, după furtună, cerul este senin“, a explicat IPS Teofan.

În memoria fondatoarei mănăstirii

Stavrofora Mihaela Stroescu a mulţumit tuturor celor care de-a lungul timpului au sprijinit Mănăstirea Miclăuşeni, exprimându-şi bucuria pentru evenimentul care a avut loc acum două zile. „Împreună cu obştea de maici dăm slavă lui Dumnezeu pentru această zi binecuvântată, care întruneşte ostenelile de mai mulţi ani pentru construcţia şi amenajarea acestui paraclis. Am dorit ca paraclisul să fie închinat Cuvioasei Macrina pentru a cinsti memoria celei care a fost fondatoarea acestei mănăstiri, şi anume prinţesa Ecaterina Şerban Cantacuzino, devenită monahie către sfârşitul vieţii sale cu numele de Macrina. Ne-am bucurat duhovniceşte de slujba care a fost oficiată şi de cuvântul de învăţătură. Dorim să mulţumim tuturor celor care se implică în proiectele acestei mănăstiri, sprijinindu-ne cu fonduri, cu materiale de construcţii sau cu alimente, precum şi celor care participă la sfintele slujbe“, a spus stavrofora Mihaela Stroescu.

Înalt Preasfinţitul Teofan a oferit mai multe distincţii de vrednicie celor care s-au remarcat în sprijinirea ridicării şi amenajării paraclisului sfinţit, iar la final a citit o rugăciune de dezlegare. Pelerinii au participat apoi la o agapă frăţească, iar Protopopiatul Paşcani a oferit cu acest prilej 300 de pachete cu alimente.

„Am simţit o mare bucurie şi o emoţie puternică“

Credincioşii au venit cu mare bucurie la sfinţirea paraclisului de iarnă al Mănăstirii Miclăuşeni, închinându-se înaintea sfintei mese din sfântul altar. „Am venit ca orice creştin la această sfinţire de biserică şi m-am rugat pentru sănătate, iertare de păcate, spor şi ajutor în gospodărie, mai ales că avem copii mici. Este prima dată când intru în sfântul altar şi am simţit o mare bucurie şi o emoţie puternică. Plec de aici cu o mulţumire în suflet“, a declarat Doina Agafiţei din localitatea Brătuleşti - Strunga, judeţul Iaşi. „An de an vin la Mănăstirea Miclăuşeni pentru că este o oază de linişte sufletească. Acum am avut bucuria deosebită să particip la slujba de sfinţire a paraclisului de iarnă. Nădăjduim că Dumnezeu ne va ajuta, prin mijlocirea Sfintei Macrina, să biruim greutăţile vieţii şi să ne bucurăm de harul şi binecuvântarea Preasfintei Treimi“, a afirmat Constantin Savin din Roman.