Clădirile comuniste din România, incluse în Ruta Culturală Europeană
O nouă etapă în cadrul proiectului „ATRIUM - Arhitectura regimurilor totalitare din secolul al XX-lea în managementul urban“, la care Mitropolia Moldovei şi Bucovinei este partener, s-a derulat la mijlocul lui martie în localitatea Patras, Grecia. „Până în luna iunie vom stabili itinerariile turistice locale, precum şi materialele de promovare necesare pentru dezvoltarea unei campanii de promovare a acestor produse turistice“, a declarat domnul Costel Damian, managerul de proiect.
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei derulează în parteneriat cu municipalitatea Forli şi instituţii din ţări din Europa de Sud-Est proiectul „ATRIUM - „Arhitectura regimurilor totalitare din secolul al XX-lea în managementul urban“, finanţat prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei şi al cărui obiectiv principal îl reprezintă definirea şi promovarea unui traseu cultural având la bază construcţii reprezentative specifice arhitecturii regimului totalitar din secolul al XX-lea. De asemenea, proiectul va fi finalizat prin întocmirea unui dosar ce va fi transmis Consiliului Europei pentru crearea unui itinerariu cultural european şi introducerea acestuia în Atlasul de Itinerarii Culturale Europene.
În perioada 12-13 martie, în localitatea Patras, Grecia, a avut loc a cincea şedinţă transnaţională de lucru din cadrul proiectului, participând reprezentanţi ai tuturor instituţiilor partenere, dar şi un reprezentant al Institutului European de Rute Culturale din Luxemburg. Întâlnirea a avut ca scop proiectarea şi promovarea rutei culturale şi a produselor turistice culturale prin selecţia celor mai reprezentative clădiri construite în timpul regimului totalitar din cele 12 ţări partenere în proiect. În acest scop s-a stabilit ca fiecare partener să dezvolte activităţile locale de promovare a rutei culturale şi a produselor turistice culturale, precum şi finalizarea catalogului digital pentru clădirile totalitare din cadrul proiectului.
Catalogul digital reprezintă un instrument de digitalizare a informaţiilor legate de fiecare clădire cu arhitectură totalitară şi constă în identificarea, colectarea şi catalogarea în format digital a fotografiilor de arhivă, a filmelor, a pieselor de mobilier şi a obiectelor aparţinând acestui regim care vor facilita promovarea traseului cultural. Acest catalog se completează într-un template comun de către toţi partenerii din cadrul proiectului.
Toate aceste activităţi urmăresc definitivarea dosarului ce urmează a fi transmis în luna septembrie către Consiliul Europei pentru certificarea rutei ca Rută Culturală Europeană. „La recomandarea partenerilor noştri, pe lângă cele şase studii de caz realizate până în acest moment în cadrul proiectului, vom încerca să introducem în cadrul rutei culturale pe care urmează să o promovăm şi alte atracţii turistice care nu au legătură cu tema proiectului. Până în luna iunie vom stabili itinerariile turistice locale, precum şi materialele de promovare necesare pentru dezvoltarea unei campanii de promovare a acestor produse turistice“, a declarat domnul Costel Damian, managerul de proiect şi, totodată, managerul Compartimentului „Pelerinaje şi Turism“ al MMB.
Clădiri comuniste reprezentative din România
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a elaborat, în cadrul proiectului ATRIUM, şase studii de caz prin selectarea celor mai reprezentative exemple de arhitectură comunistă din România: Palatul Parlamentului, Casa Scânteii, Monumentul Eroilor Neamului, Amsamblul Piaţa 21 Decembrie 1989, Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale“, localizate în Bucureşti, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava şi Ansamblul Piaţa Unirii cu Hotelul Unirea din Iaşi. Prin analiza urbană şi arhitecturală a acestor clădiri, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a încercat să scoată în evidenţă necesitatea promovării turismului cultural în vederea protejării şi valorificării economice a patrimoniului arhitectural din perioada comunistă, devenind astfel un instrument util nu doar pentru turismul cultural, cât şi pentru dezvoltarea economică.
Studiile de caz pentru cele şase locaţii au fost realizate de arhitectul Alexandru Beldiman din Bucureşti. Aceste studii includ partea arhitecturală şi partea de analiză sociologică.