În 2006, liderul Bisericii Episcopale (o ramură a bisericii protestante americane), Katherine Jefferts Schori, a declarat pentru ziarul New York Times că membrii bisericii „nu doresc sa înmulțească numărul lor aducând pe lume mai mulți copii decât o fac deja“. Mai mult decât atât, Biserica „i-a sfătuit pe oameni să fie atenți la gestionarea planetei și să nu o exploateze mai mult decât este posibil.“

„Gestionarea planetei“ și nașterea de copii nu sunt două idei total incompatibile. Însă, dacă prin păstrarea acestor principii Schori a dorit stingerea Bisericii Episcopale, atunci aceasta este pe cale să se întâmple. Biserica Episcopala se află, conform statisticilor, în declin.

Începând cu anii 2000, Biserica Episcopală și-a pierdut aproximativ 23% din membri. În ritmul acesta în 26 de ani nu va mai avea membri.

Ziariștii publicației New York Times, printre care și Ross Douthat, au observat că acest colaps a luat naștere atunci când Biserica Episcopală începuse să devină „una din cele mai conștiente Biserici creștine de sine stătătoare din Statele Unite.“

Paradoxul constă în faptul că transformarea era concepută pentru a face Biserica „relevantă şi vitală“. Oamenii însă, au încetat să mai meargă la biserică pentru că nu le oferea nimic din ceea ce „[nu] ar fi putut deja obţine dintr-un liberalism secular pur".

Ceea ce este valabil pentru Biserica Episcopală este valabil în mare măsură şi pentru majoritatea Bisericilor protestante. Întrucât aceste biserici s-au îndreptat spre stânga pentru a câștiga „relevanță“ și „vitalitate“, numărul lor a scăzut rapid și considerabil.

Această situație nu este una nouă. Cu patruzeci de ani în urmă, Dean Kelly vorbea în cartea sa "Why Conservative Churches are Growing“ despre o poveste asemănătoare. Kelly sublinia faptul că „Bisericile conservatoare, respectând principii teologice aparent demodate şi impunând enoriașilor reguli stricte, au egalat sau chiar depășit procentajele timpurii ce indicau creșterea populației.

Noutatea constă în faptul că astăzi, unele din aceste biserici conservatoare, nu mai reușesc să se extindă. De exemplu, în ultimii patru ani numărul de membri ai Convenției Baptiste de Sud se află într-o continuă scădere. Mai grav este faptul că numărul oamenilor botezați a scăzut în ultimul deceniu, atingând numărul minim înregistrat în perioada anilor 1950.

Acesta nu este singurul motiv pentru care creștinii adepți ai conservatorismului teologic ar trebui să se gândească de două ori înainte să se bucure pentru declinul Bisericii liberale. Potrivit lui Douthat „ideea definitorie a creştinismului liberal spune că credința ar trebui să încurajeze reforma socială precum și transformarea personală, fiind o forță pozitivă în viața noastră națională“.

Conform lui Gary Dorrien, la școala teologică Union Theological Seminary din America, generațiile timpurii de creștini cu convingeri liberale erau conduse, de oameni care aveau „un fundament solid în studiul Bibliei, devotamentului familial, rugăciunii și slujirii“. Cererile lor pentru reformă au fost făcute în contextul unei credinţe "în propriul Dumnezeu transcendent ... în dumnezeirea lui Hristos, în nevoia de mântuire personală şi în importanţa misiunii creştine“.

Acel tip de Creştinism liberal a ajutat de exemplu la formarea mişcării pentru drepturile civile. "Avem o datorie către această tradiţie“.

Astfel, cine suntem noi, predicatorii misionari, pentru a ne da cu părerea despre declinul bisericilor protestante? Dr. Timothy George, Preşedinte al Consiliului de la Centrul Colson și Decan la Beeson Divinity School, a scris un articol excelent despre acest lucru. El emite un apel puternic la vitalitate spirituală, integritate din punct de vedere teologic, smerenie şi mai presus de toate la rugăciune. (Eric Metaxas, corespondent al ziarului Christian Post)

(Traducerea şi adaptarea: Lucian Filip; sursa: christianpost.com)