În deschiderea conferinţei internaţionale, ministrul Titus Corlăţean a subliniat exemplul deosebit pe care modelul de convieţuire româno-slovac îl oferă societăţii româneşti, în particular, şi oricăror societăţi din care fac parte integrantă minorităţi naţionale, în general.

"Oraşul Nădlac este un model de interculturalitate, un model de diversitate culturală şi de integrare socială. Cei 210 ani de convieţuire româno-slovacă din acest oraş ne demonstrează că nu este nevoie de protectorate pentru a atinge ţelul prezervării şi promovării identităţii naţionale, că nu este nevoie de conflicte intra-sociale, interetnice pentru ca două comunităţi diferite ca limbă, religie, cultură să poată coexista în armonie", a spus ministrul român al Afacerilor Externe, subliniind, totodată, comuniunea dintre români şi slovaci, aceştia din urmă integrându-se deplin în societatea românească, contribuind la asigurarea diversităţii culturale a acesteia şi la luarea deciziilor nu numai în ce priveşte propria minoritate, ci societatea românească în ansamblul său.

"Diversitatea culturală la nivelul unei societăţi, prin prezervarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice, religioase a membrilor unei minorităţi naţionale şi integrarea în societatea căreia aparţin membrii minorităţilor naţionale nu se exclud reciproc, ci sunt feţe ale aceleaşi monede, în antiteză cu orice politică de asimilare", a adăugat Corlățean. Şeful diplomaţiei româneşti a dat asigurări cu privire la consecvenţa politicii României în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, aceasta rămânând fidelă dezideratului protejării şi promovării identităţii etnice, lingvistice, religioase, culturale a membrilor minorităţilor naţionale, exemplul de convieţuire de la Nădlac fiind elocvent pentru ilustrarea impactului pozitiv al politicii României în domeniu.

"România, ca de altfel orice stat care găzduieşte pe teritoriul său minorităţi naţionale, are nevoie de exemple model precum cel oferit de comunitatea slovaco-română/ româno-slovacă din Nădlac. Este convingerea noastră fermă că acest model trebuie să se înscrie printre modelele de bune practici în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale", a conchis ministrul Titus Corlăţean.

La rândul său, ministrul slovac al Afacerilor Externe, Miroslav Lajcak a salutat atitudinea pozitivă a societăţii române faţă de comunitatea slovacă, subliniind că "nicăieri în Europa şi în special după anul 1918, slovacii nu au fost primiţi şi nu au găsit condiţii atât de prielnice ca în România, cum ar fi şcoli, instituţii, reprezentare parlamentară, minoritatea slovacă din România reprezentând nu doar obiectul cooperării noastre, ci o punte vie între cele două ţări". Evidenţiind convieţuirea dintre comunităţile română şi slovacă în oraşul Nădlac, ministrul Miroslav Lajcak a spus că ar recomanda Consiliului Europei să-şi îndrepte atenţia spre modelul Nădlac.

"Statele central europene nu trebuie neapărat să caute inspiraţie în îndepărtata Scandinavie, ci pot avea în vedere şi această parte a Europei", a accentuat ministrul slovac al Afacerilor Externe.

Gabriella Bataini-Dragoni, secretarul general adjunct al Consiliului Europei, a subliniat că "oraşul Nădlac este o replică în miniatură a continentului nostru, un continent al diversităţii, al unui mare număr de grupuri etnice şi religioase".

În discursul său, Gabriella Battaini-Dragoni s-a referit la importanţa corectei abordări a diversităţii.

"Încercările de a devia de la diversitate au condus inevitabil la dezastru. Sunt sigură că oraşul Nădlac are de oferit numeroase experienţe, lecţii, cu privire la gestionarea justă şi echitabilă a diversităţii. Avem nevoie în Europa de sute asemenea oraşe, ca Nădlac", a susţinut Gabriella Bataini-Dragoni, subliniind, totodată, importanţa combaterii fenomenului discursului de incitare la ură ("hate speech"), referindu-se în acest context la activităţile Consiliului Europei în domeniul combaterii discriminării romilor, precum şi la iniţiativa "reţelei oraşelor interculturale".

Conferinţa se înscrie în seria de manifestări dedicate aniversării a 20 de ani de la aderarea României la Consiliul Europei. De asemenea, aceasta celebrează 210 ani de la stabilirea, în anul 1803, a slovacilor veniţi din zona localităţii Totkomlos din estul Ungariei, în oraşul Nădlac care reprezintă leagănul comunităţii slovacilor din România, aici locuind cea mai mare şi mai compactă comunitate a acestei etnii din ţara noastră.

În partea a doua a Conferinţei a avut loc o dezbatere pe marginea principalelor elemente identitare ale minorităţilor naţionale, desfăşurându-se sub forma a patru paneluri şi beneficiind de participarea unor experţi şi oameni politici români şi slovaci.

*****

România a fost invitată să adere la Consiliul Europei prin rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri, adoptată la 4 octombrie 1993. La 7 octombrie 1993, România a semnat documentele statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cu ocazia primului Summit al Consiliul Europei, desfăşurat la Viena.

MAE marchează împlinirea a 20 de ani de la admiterea în organizaţia de la Strasbourg, prin organizarea unei serii de manifestări: Masa rotundă din 7 octombrie 2013, împreună cu Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu dedicată aniversării celor 20 de ani de la aderarea României la organizaţie, inaugurarea unui modul de curs pe tema relaţiilor României cu şi în cadrul Consiliului Europei de către Institutul Diplomatic Român, în perioada 7-11 octombrie 2013, conferinţa internaţională „210 ani de convieţuire. Nădlac – model al culturalităţii”, un seminar special, în data de 15 octombrie 2013, împreună cu Parlamentul României, la care va participa Secretarul general adjunct al Consiliului Europei, conferinţa internaţională dedicată reprezentanţilor statelor din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, cu tema "Partidele politice – factori-cheie în dezvoltarea politică a societăţilor democratice", la Bucureşti, în perioada 18-19 octombrie 2013, organizată de MAE împreună cu Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi OSCE-ODIHR.