Prezenţa corului de muzică psaltică „Byzantion“ la ediţia actuală a festivalului a avut, de data aceasta, un caracter deosebit, prin interpretarea unei piese contemporane, creaţie a compozitorului rus Andrei Mikita. Este vorba de oratoriul „Seven Songs about God“ pentru orchestră, cor mixt, cor bizantin şi doi solişti, pe versurile poetului şi muzicianului Boris Grebenshikov. Membrii „Byzantion“ au fost onoraţi să concerteze alături de prestigioasa Orchestră Naţională a Rusiei şi alături de Corul Teatrului „Mihailovski“ din Sankt Petersburg, sub bagheta tânărului şi talentatului dirijor grec Dimitris Botinis. Concertul de deschidere a avut loc în sala Filarmonicii de Stat din Sankt Petersburg, artiştii bucurându-se de numărul impresionant al spectatorilor din sală.

Oratoriul, structurat pe un număr de şapte poeme ale lui Boris Grebenshikov („God knows better“, „Promised Day“, „Silver of my Lord“, „One More Time“, „Falcon“, „Dubrovsky“ şi „Day of Joy“), reuşeşte să redea, prin sonorităţi specifice, spiritualitatea sufletului slav filtrat prin arta sunetului. Influenţat de vizitele făcute în mănăstirile din Muntele Athos, unde a fost martor al tradiţiei vii, neîntrerupte a Bizanţului, Boris Grebenshikov are viziunea unui dialog muzical între lumea spiritului slav, reprezentată de corul mixt, şi cea a Bizanţului athonit, prin corul psaltic.

Complex prin diversitatea stărilor de multe ori contrastante, spiritul rusesc redat prin sunet poartă auditoriul prin experienţa muzicală a cufundării şi a ridicării spre Dumnezeu, o metanoia a sufletului care ajunge, într-un final, la lumină, prin strigătul, deopotrivă, a slavilor şi bizantinilor: Bog est svet! (Dumnezeu este lumină!). Sonorităţile redate de coruri şi orchestră creionează un adevărat portret al ipostazei rugătorului, exponent al culturii sprituale slave. De la masivitatea sonoră a corurilor din catedralele ţarilor pravoslavnici până la şoaptele pline de tensiune şi vocea albă, diafană a sopranei soliste, simboluri ale misticismului şi ascezei sufletului isihast rus, toată această plajă de stări a fost surprinsă cu măiestrie şi naturaleţe de cei peste 130 de interpreţi ruşi.

Andrei Mikita se alătură liniei de creaţie a compozitorilor care au surprins în operele lor, prin prelucrări diferite, anumite ipostaze ale melosului bizantin. Invocăm, în acest sens, pe scurt, mari personalităţi precum Paul Constantinescu, Michalis Adamis, Nicolae Lungu, Gheorghe Cucu, Sotiris Fotopoulos şi alţii.

Prezenţa Corului „Byzantion“ în cadrul Festivalului de Muzică Sacră Ortodoxă „Orfeus“ a fost îmbogăţită prin susţinerea unei conferinţe cu tema „Notaţia bizantină - o mărturie a continuităţii tradiţiilor orale şi scrise“, cu exemplificări practice de importanţă istorică. Prezentarea, susţinută de dirijorul Corului „Byzantion“, a fost realizată cu sprijinul prof. univ. dr. Maria Alexandru (Universitatea „Aristotelis“ din Tesalonic).

În finalul şederii, membrii „Byzantion“ au avut deosebita bucurie de a participa la Sfânta Liturghie alături de corul bărbătesc al metocului Mănăstirii Valaam din Sankt Petersburg. Răspunsurile antifonice de la strană, experienţa aparte prin dialogul dinamic şi întâlnirea, în acelaşi duh, a două lumi muzicale diferite, totuşi reunite în monodie, au constituit o mărturie puternică a faptului că rugăciunea ridicată către Dumnezeu poate fi înveşmântată, din fericire, în mai multe forme de modelare şi exprimare ale sufletului. Iar cântarea de tradiţie bizantină nu poate fi abordată cu autenticitate decât înţelegând esenţa ei în toate modurile derivate de redare sonoră. (Prep. univ. Adrian Sîrbu - Facultatea de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie Muzicală şi Teatru din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu“ din Iaşi)