Avertismentul vine şi în sprijinul legislaţiei europene în domeniu, care prevede că nu trebuie utilizate în creşterea animalelor aceleaşi clase de antibiotice folosite şi la om.

Potrivit conf. dr. Gabriel Popescu, de la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş“, riscul apare în contextul în care se utilizează preventiv antibiotice în perioada de creştere a animalelor.

Reziduurile de antibiotice, care se transmit prin carnea consumată de către om, acumulate în timp, pot determina selectarea de germeni rezistenţi la clasele respective de antibiotic.

Medicii infecţionişti atrag atenţia că infecţiile cauzate de bacteriile rezistente presupun creşterea duratei îngrijirilor medicale (în special a spitalizării), utilizarea de antibiotice de rezervă, mai toxice şi mai costisitoare, şi pot determina o rată sporită a mortalităţii prin respectiva infecţie. De aceea, medicii atrag atenţia asupra  importanţei prescrierii raţionale şi eficiente a antibioticelor şi a administrării lor conform prescripţiei.

Antibioticele sunt medicamente utilizate în întreaga lume pentru vindecarea infecţiilor, introducerea lor în practica medicală fiind principalul progres al secolului al XX-lea. Graţie lor, speranţa medie de viaţă a crescut cu mai mult de 30 de ani.

În prezent există şi sunt utilizate peste 15 clase de antibiotice, care diferă în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea antibacteriană. În ultimii ani, din cauza unei utilizări excesive şi uneori eronate, s-a constatat un proces de răspândire accelerată a bacteriilor rezistente la antibiotice.

Tratamentul cu un antibiotic inactiv nu facilitează vindecarea infecţiei, ci poate genera efecte adverse, selectarea de bacterii rezistente din flora microbiană a organismului uman şi facilitarea apariţiei de infecţii cu astfel de germeni.

Un studiu publicat în martie 2012 în revista medicală „The Lancet“, plasa România pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice fără reţetă, situaţie neschimbată încă din anul 2010.