Creştinii în Coreea de Nord: istoria unei exterminări

Religia în lume

Creştinii în Coreea de Nord: istoria unei exterminări

Coreea de Nord a comis multe acte considerate ca „genocid”: execuţii şi crime săvârşite de stat, folosirea sistematică a torturii, înfometarea până la moarte a cetăţenilor ei, folosirea campusurilor morţii, avorturi forţate şi infanticid, tranfer forţat şi sclavia copiilor.

Creştinii occidentali sancţionează din ce în ce mai mult genocidul din Coreea de Nord. Evidenţele sunt clare: crimele în masă continuă în Coreea de Nord, susţine Robert Park, de la asociaţia Christian Solidarity Worldwide (Solidaritatea Creştină Internaţională). Comunitatea internaţională nu mai poate rămâne impasibilă.

A violat oare Coreea de Nord legea internaţională de a proteja cetăţenii ei? Răspunsul este fără echivoc: Da.

Desigur, Coreea de Nord a comis multe acte considerate ca „genocid”: execuţii şi crime săvârşite de stat, folosirea sistematică a torturii, înfometarea până la moarte a cetăţenilor ei, folosirea campusurilor morţii, avorturi forţate şi infanticid, tranfer forţat şi sclavia copiilor.
În 2007, Christian Solidarity Worldwide a publicat un raport pe baza cercetărilor şi observaţiilor pe 7 ani, scris de avocaţi internaţionali, care arată clar că este vorba despre „genocid” împotriva grupurilor religioase din Coreea de Nord, în special creştini. Agenţii de observaţie precum „Open Doors” şi „Release International” au plasat Coreea de Nord ca ţara care violează cel mai extensiv orice drept religios al omului.  Dar politica Coreei de Nord faţă de populaţia sa religioasă se extinde mult dincolo de „persecuţie”, creştinii fiind de fapt exterminaţi.

Înainte de preşedintele Kim Il-Sung, aproximativ 25-30% dintre populaţia Phenianului erau creştini. Astăzi, orice urmă de creştinism a fost eradicat cu brutalitate. Recunoscând în creştinism un pericol la adresa cultului personalităţii, regimul nord corean a început războiul împotriva propriilor săi cetăţeni.

Sunt mulţi indicatori ai acestui genocid. Pedepse groaznice sunt aplicate refugiaţilor repatriaţi care au avut contacte cu misionari şi biserici din China. Refugiaţii, după ce sunt repatriaţi cu forţa, sunt torturaţi şi interogaţi ce relaţii au avut cu grupurile religioase. Cei care mărturisesc sunt ucişi sau trimişi în campusuri de exterminare împreună cu întreaga familie (inclusiv copiii) până la a treia generaţie. Organizaţia „Open Doors” estimează că între 50 000 şi 70 000 de creştini sunt întemniţaţi în lagăre de concentrare astăzi. Unul dintre lagărele cele mai îngrozitoare este Yodok, acolo unde zeci de mii de oameni mor anual de foame, muncă forţată, tortură şi boli.

Coreea de Nord continuă să brutalizeze femeile şi copiii prin infanticide, avorturi forţate etc. Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului din partea Naţiunilor Unite a declarat că există în Coreea „o continuă violare a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale ale femeilor, trafic de femei, căsătorii forţate, injecţii care induc naşterea, avorturi motivate etnic, prostituţie forţată, uciderea copiilor repatriaţi şi detenţia copiilor în lagăre de concentrare”.

Avorturile motivate etnic sunt de ordinul sutelor de mii, mai ales că guvernul comunist este obsedat cu puritatea rasială şi cu intenţia de a distruge copiii „metişi”, al căror etnie este neclară.

Conform legii internaţionale „Responsabilitatea de a Proteja”, comunitatea internaţională „are obligaţia să intervină atunci când un stat nu reuşeşte să îşi protejeze populaţia de genocid, crime de război, curăţiri etnice şi crime împotriva umanităţii, prin toate mijloacele necesare”.
Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa: www.persecution.org