Creştinii pot organiza un boicot?
O organizaţie pro-familie respectată în Statele Unite a anunţat un boicot al produselor Starbucks coffee.
Grupul, care sprijină protejarea legală a căsătoriei tradiţionale, a lansat campania „Aruncaţi Starbucks” după ce conducerea companiei de cafea a anunţat că sprijină parteneriatele homosexuale, ca fiind o valoare esenţială pentru companie. Unii creştini se întreabă dacă ar trebui să se alăture acestei campanii sau nu.
Răspunsul este nu. Un boicot este în sine totdeauna rău. Este drept că în acest caz şi în altele, un boicot exprimă toate tendinţele noastre rele. Creştinii sunt tentaţi, mereu şi mereu să lupte ca diavolul ca să placă lui Dumnezeu.
Un boicot este o arătare a puterii, mai ales a puterii economice. Boicotul arată o corporaţie, guvern sau societate în care partea vătămată poate răni o companie, lipsindu-o de venituri. Boicotul, dacă are succes, cauzează o scădere de randament, în care nevoia de banii participanţilor la boicot este mai mare decât cauza susţinută. E un concurs despre cine are mai multă putere de cumpărare.
Argumentul din spatele unui boicot este puterea şi că definiţia căsătoriei este credinţa majorităţii. Însă credinţa noastră în căsătorie nu este datorită faptului că suntem în majoritate. De fapt, creştinii adevăraţi sunt o minoritate în America, adică oamenii care văd uniunea dintre bărbat şi femeie ca unirea într-un singur trup.
Aşadar, falimentarea celor care nu cred ca noi înseamnă oare convingerea lor să nu mai susţină parteneriatele sexuale? Mă îndoiesc.
Sunt pentru protejarea căsătoriei în lege şi cultură, dar asta pentru că eu cred că e necesară pentru înflorirea umanităţii, credincioşi sau necredincioşi. Faptul că eşti majoritar nu-ţi dă dreptate. Iubirea ta pentru Adevăr, adică pentru Dumnezeu, îţi dă dreptate.
Nu îi vom convinge pe ceilalţi de justeţea căsătoriei prin proteste furioase. Îi vom convinge prin strângerea la piept a Evangheliei, explicându-le valoarea credinţelor noastre, slujind lumea aşa cum a făcut Hristos.
Nu vom învinge în această întrecere falimentând companii. Îi vom convinge pe oameni când vor vedea că noi, creştinii, nu divorţăm, atunci când ne pierdem sănătatea sau slujba, când vom arăta lumii adevărata taină a căsătoriei, dincolo de animalitate şi maşinism. Vom învinge când vom proclama un înţeles al căsătoriei: legământul dintre Hristos şi Biserica Sa.
Frica ne poate duce la ascunderea viziunii tradiţionale a căsătoriei. Guvernatorul Pilat a crezut că Iisus era slab pentru că nu folosea mijloacele imperiale de rezistenţă. Dar refuzul lui Iisus de a lupta însemna chiar opusul gândirii lui Pilat „Dacă Împărăţia Mea ar fi fost din lumea aceasta, slujitorii mei s-ar fi luptat să nu fiu dat în mâinile iudeilor” (Ioan 18, 36).
Să lăsăm pe alţii să se lupte cu mamona cu ajutorul lui mamona. Să ne luptăm împotriva stăpânitorilor acestui veac cu singurul lucru de care se tem: un cuvânt de mărturie credincioasă care nu clipeşte în faţa puterii, dar nu încearcă să o imite.
Cu încrederea celor care au fost răscumpăraţi de Învierea lui Hristos, nu avem nevoie de răscumpărare din partea culturii. Trebuie să vorbim liber despre ceea ce credem, dar cu delicateţea celor care nu au nimic de demonstrat. Să oferim o cană de apă, sau chiar o ceaşcă de cafea, în numele lui Iisus.
Articol scris de Dr. Russell D. Moore
Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati
Sursa: www.christianpost.com