viața Bisericii

Părintele Porfirie Kafsokalivitul a fost canonizat de către Patriarhia Ecumenică

Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice a aprobat în ședința din 27 noiembrie 2013, după cum ne informează site-ul oficial al acesteia ‒ www.patriarchate.org ‒, propunerea Comisiei Canonice de canonizare a Părintelui Porfirie Kafsokalivitul.

Putem fi indiferenți la toate acestea?

Din partea noastră, Hristos vrea un singur lucru: să ascultăm glasul cuvintelor Lui, să ascultăm și să împlinim poruncile Lui, în care El se oglindește, și să primim ca El să ne ajute. În acest fel ne vom putea deschide iubirii Sale, ne vom putea împărtăși și umple de ea, îl vom avea pe Hristos drept Frate al nostru.

Sală arhiplină, la conferința ASCOR susținută de IPS Nicolae, Mitropolit de Mesogias şi Lavreotiki

Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi (ASCOR) - filiala Iaşi a organizat joi, 31 octombrie 2013, un eveniment de o deosebită importanță culturală și duhovnicească, invitându-l să conferențieze pe Înaltpreasfinţitul Nicolae, Mitropolit de Mesogias şi Lavreotiki, director al Centrului de Etică şi Deontologie Biomedicală din Atena şi preşedintele Comisiei de Bioetică din Sinodul Bisericii Ortodoxe al Greciei. Alături de mitropolitul grec, la întâlnirea tinerilor ascoreni a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

„Biserica este datoare să valorifice entuziasmul şi sinceritatea tinerilor”

Vârsta tinereţii este prezentată în Sfânta Scriptură ca fiind o etapă importantă în efortul către desăvârşire al fiecărui om. Caracteristicile specifice acestei vârste – puritatea sufletească, capacitatea de învăţare şi de perfecţionare – sunt transpuse în modele pentru viaţa omului, care dau posibilitatea cunoaşterii învăţăturii de credinţă şi uşurează drumul către mântuire. Într-o lume în care modalităţile de petrecere a timpului liber şi diversitatea mijloacelor de informare constituie prilejuri de descoperire a unor modele şi valori diferite, apare riscul nerespectării poruncilor divine şi al căderii în păcat. Despre legătura şi ajutorul reciproc dintre tineri şi Biserică ne va vorbi, în interviul următor, părintele diacon Bogdan Mihai Hrişcă, director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Mitropolitul Dosoftei” din Suceava.

Nu este bine ca omul să fie singur

Una din cele mai mari tragedii ale lumii moderne este reprezentată de colapsul continuu al sistemelor sociale. Cea mai importantă dintre acestea este însăși familia, însă multe alte sisteme sociale, se află și ele în declin. Cultura noastră bazată pe consumerism încearcă să maximizeze individualitatea (individul este pus mai presus de grupuri) și ideea falsă de libertate amplifică prioritatea individului asupra cererilor de grup (cu excepția grupurilor alese din interes politic). Un rezultat este alienarea tot mai mare a individului de restul oamenilor. Într-o mare a alegerilor, orice bărcuță naufragiază.

„Tinerii sunt asemenea pomilor: dacă nu au lângă ei un tutore drept, atunci cresc strâmb”

Mitropolitul Nicolae Bălan spunea că „cea mai frumoasă podoabă a unui tânăr este inima curată şi mintea trează”. Astfel, dacă dorim să înnoim viaţa noastră, atunci trebuie să începem din tinereţe. Despre avantajele tinerilor în vâltoarea vieţii, dar şi despre stabilirea unui limbaj eclesial specific persoanelor tinere, ne va vorbi părintele Andrei Dragoş Zagan, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Huşi.

„Cumpătarea trebuie înţeleasă ca un exerciţiu de redobîndire a raiului pierdut”

Din cauza păcatului strămoşesc, omul este înclinat să se iubească pe sine mai mult decât pe Dumnezeu. Cumpătarea îl ajută pe om să se preocupe de sine în mod dezinteresat şi să dobândească echilibrul fizic şi spiritual. Altfel spus, prin virtutea cumpătării se menţin în ordine afectele profunde, slujitoare ale vieţii trupeşti şi sufleteşti. Părintele Dorin Ploscaru, de la parohia Vaduri II din judeţul Neamţ, ne va vorbi în continuare despre cum putem dobândi şi păstra virtutea cumpătării în lumea de astăzi.   

„Dreptatea creştină trebuie să urmărească sfinţenia”

În Antichitate, dreptatea era considerată fundamentul oricărei orânduiri sociale statornice. În creştinism, virtutea dreptăţii capătă un înţeles nou, în sensul că are ca nucleu iubirea morală a valorii şi a persoanei. Despre motivele pentru care oamenii trebuie să practice virtutea dreptăţii şi despre raportul dintre dreptatea divină şi cea omenească ne va vorbi, în interviul următor, părintele Vasile Ţoc, protoiereu al Protopopiatului Roznov.

A primi cinci minute pe CNN. Dimensiunile unei globalizări „doar a lor”

„Vă mulțumim pentru atenție! Nu uitați: vă așteptăm la știrile de la ora 23. Țineți aproape!”  Ni s-a imprimat deja în minte mesajul acesta. Sub orice formă ar apărea, direcția e una singură: „fără știrile noastre sunteți deconectați de la realitate.” Care e însă, mă întreb, această „realitate”?

„Înţelepciunea creştină este bucuria împlinirii poruncilor lui Dumnezeu şi pregustarea fericirii veşnice”

Virtuţile morale sau cardinale călăuzesc viaţa creştinului faţă de sine însuşi şi faţă de semenii săi. Acestea stau la temelia celorlalte virtuţi şi au drept scop întocmirea vieţii şi a rânduielilor dintre oameni după legile morale. Prima dintre virtuţile cardinale, înţelepciunea, a fost intens dezbătută încă din Antichitate. În creştinism, adevărata înţelepciunea constă în cunoaşterea voii sfinte a lui Dumnezeu şi în urmarea acesteia, ca virtute ce îşi are izvorul în înţelepciunea divină. Despre implicaţiile înţelepciunii în viaţa cotidiană şi modurile de dobândire a înţelepciunii, dar şi despre raportul dintre religie şi această virtute ne va vorbi, în cele ce urmează, părintele Vasile Păvăleanu, profesor de Dogmatică şi Morală Ortodoxă în cadrul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costachi” de la mănăstirea Neamţ. 

Pagini