Marea majoritate a cadrelor didactice participante la un sondaj efectuat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), peste 83%, cred că rezultatele la examenele naţionale nu se vor îmbunătăţi datorită testelor iniţiale introduse de Ministerul Educaţiei începând cu acest an şcolar. În schimb, dascălii văd ca principale soluţiii modificarea programelor şcolare (indicată de 49,48% dintre respondenţi), examenele diferenţiate (27,49%), un interes mai mare din partea părinţilor (20,96%) şi meditaţiile: 2,06%.

„Decizia de testare iniţială a elevilor a fost luată cu întârziere, după începerea anului şcolar, iar din acest motiv nu a fost elaborată o metodologie care să reglementeze procesul de desfăşurare a verificărilor şi care să precizeze sursele de finanţare. Rezultatele acestor teste nu au fost comunicate la nivel naţional, pentru a se evita dezastrul de la bacalaureatul de anul acesta, ci au rămas la nivel strict local. Totodată, notele nu au fost trecute în catalog sau în alt document şcolar, iar de aceea elevii au tratat testele cu indiferenţă. Din acest motiv, intenţionăm să înaintăm un memoriu la Palatul Parlamentului, în care să cerem finanţarea de către stat a verificărilor iniţiale, dar şi menţionarea rezultatelor obţinute de elevi în documentele şcolare“, a declarat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI.

În privinţa costurilor pentru aplicarea acestor teste iniţiale (hârtia, multiplicarea testelor), cei care au participat la sondaj au spus că ele au fost suportate de cadrele didactice (52,23%), de şcoală (30,24%) sau de comitetul de părinţi (12,37%). Doar 5% dintre profesori au declarat că aceste costuri au fost acoperite de Inspectoratul Şcolar sau de Ministerul Educaţiei.

Elevii claselor II-XII au susţinut în septembrie, la două săptămâni de la începerea anului şcolar 2011-2012, testele de evaluare iniţială la materiile de bază, rezultatele obţinute urmând să fie utilizate ca reper pentru măsurarea progresului şcolar. Pentru elevii din anii terminali, testele au avut specificul evaluărilor naţionale, respectiv cel al bacalaureatului.

În schimb, inspectorul şcolar general al Capitalei, citat de Agenţia NewsIn, crede că ideea de irelevanţă şi cea de inutilitate, venite din partea profesorilor, denotă mai curând „o lipsă de interes, fiind nemulţumiţi de volumul mare de muncă pe care îl presupune organizarea acestor examinări“.

„Aceste teste nu reprezintă o noutate pentru nimeni. Ele se dau în fiecare an, doar că acum a diferit modul în care au fost structurate. Aceste evaluări vor fi repetate la finalul anului şcolar, pentru a stabili progresele înregistrate de elevi de la susţinerea testelor iniţiale până în acel moment. Cel mai bun feedback al acestor teste îl vor reprezenta rezultatele înregistrate la examenele naţionale“, a precizat Cristian Alexandrescu, şeful Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.