Cu această ocazie, Emilia Mihăilescu, Directorul Centrului Cultural Mehedinți, a declarat că distincția respectivă a fost acordată "magicianei sufletului românesc" pentru că de 50 de ani aceasta a devenit un reper al muzicii populare românești și păstrător al cântecului autentic vechi, specific Olteniei de sub munte.

"Este o recunoaștere a contribuției Domnicăi Trop la consolidarea și îmbogățirea patrimoniului cultural național. Cântecele sale au fost împrumutate de multe generații de interpreți de muzică populară, printre cei care au rămas impresionați de vocea sa inegalabilă numărându-se Maria Ciobanu, Angelica Stoican și Ion Dolănescu", a spus Emilia Mihăilescu, care a completat, adăugând că titlul de "Tezaur Uman Viu" este o inițiativă a UNESCO și are drept scop identificarea și promovarea unor valori culturale de excepție, purtătoare, păstrătoare și transmițătoare de modele culturale tradiționale.

*****

Domnica Trop, născută în 1938, este fiica unor ţărani, ea însăşi ocupându-se cu păstoritul, a fost descoperită la vârsta de 35 de ani de învăţătorul Vasile Căpăstraru, care a prezentat-o soliştilor Maria Ciobanu şi Ion Dolănescu, aflaţi într-un turneu la Izverna (1973), care au ajutat-o să-şi înregistreze piesele la Radio Bucureşti. Având un repertoriu specific zonei muntoase de confluenţă dintre judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, a cucerit prin melosul distinctiv faţă de tot ceea ce se cunoaşte în folclorul românesc, fiind considerată o voce rar întâlnită, nu numai în Oltenia de sub munte, dar și în Europa.

Din repertoriul ei se numără  și: "S’ara când răsare luna", "Nu vine neica, nu vine", doinele grele: "Ursitoare, Ursitoare", "Mărie, Mărie", "S-o legat, neică, legat", "Fire-al naibului de dor", "Şarpe, şarpe din dudău" sau bocetul de priveghi "Zorile".

Domnica Trop a obţinut Trofeul Festivalului "Cântec nou în Mehedinţi", Premiul Special pentru Autenticitate la Festivalul "Maria Tănase" (1973), Locul I pe ţară la Festivalul "Cântarea României" (1979) şi Premiul Naţional "Ethos" (1999), primul acordat în "pepiniera” folclorică a judeţului Mehedinţi și este cel de-al 15-lea român care a primit acest titlu, printre cei distinși până în prezent fiind olarul Poll Agoston, călușarul Nicolae Veleanu, mătușa Floarea Finta, ciobanii Nicolae Pițiș și Dumitru Sofonea.