Anunţul a fost făcut joi, după întâlnirea care a avut loc la Consiliul Judeţean (CJ) Braşov între Lis Nielsen, preşedinta "Asociaţiei Europene a Drumeţiei" şi reprezentanţi ai "Asociaţiei Carpatine Ardelene a Turiştilor" (care este membră a AED din 2010) şi ai Autorităţii Naţionale pentru Turism.

"Ne implicăm în prezent în trasarea acelei porţiuni româneşti a Drumului European 3 şi ulterior a Drumului European 8. Drumul European 3 va fi pe lanţul carpatic şi va porni de la Sighetul Marmaţiei. Suntem în contact cu colegii din Ucraina care definesc partea ucraineană. Traseul va merge pe lanţul carpatic, făcând legătura între diferitele poteci existente - nu inventăm altele - până la Turnu-Severin, unde ne legăm de Drumul European 3, terminat de colegii din Serbia. Drumul European 8, pentru care încă lucrăm la definitivarea traseului, va pleca din Oradea şi se va întâlni cu Drumul European 3 în zona Masivului Retezat", a declarat Marcel Şofariu, director executiv al "Asociaţiei Carpatine Ardelene a Turiştilor" (SKV), într-o conferinţă de presă.

Acesta a adăugat că, din punct de vedere natural, stăm foarte bine pentru amenajarea unor asemenea trasee, dar din punct de vedere al infrastructurii sunt foarte multe diferenţe faţă de restul Europei pentru că ne lipsesc cabanele.

"Pe un lanţ de 800-1000 de km de traseu, este nevoie de 30-35 de cabane, iar acum, în România, există foarte puţine, şi dintre acestea una-două îndeplinesc condiţiile civilizate pentru turism. De aceea numărul turiştilor români şi străini care pleacă în drumeţii este scăzut şi riscăm în viitor ca, dacă nu se iau măsuri, numărul acestora să fie şi mai scăzut. România este singura ţară din Europa care nu şi-a definit traseul european a celor două-trei drumuri care o va străbate", a mai spus directorul executiv al S.K.V.

Mihai Pascu , vicepreşedintele CJ Braşov, a precizat că, în primul rând, trebuie avut în vedere că "Asociaţia Europeană a Drumeţiei" are trei milioane de membri - asociaţii şi 35 de ţări membre.

"Este normal şi firesc ca noi, ca administraţie locală, să intervenim pentru a promova turismul braşovean şi românesc, pentru că este o alternativă de creştere economică cel puţin pentru judeţul Braşov. Este normal să intervenim pe de o parte pentru a sprijini potenţialul existent, în această structură europeană, a unor ONG-uri, în Braşov, şi de asemenea să investim în unele trasee, care să corespundă criteriilor de clasificare ale acestei structuri europene. Am prezentat doamnei Lis Nielsen tot ce înseamnă potenţial turistic la nivelul judeţului Braşov şi vreau să vă spun că nici nu a trebuit să mă lungesc prea mult cu prezentarea, că răspunsul a venit imediat, prin faptul că, în anul 2017, Congresul Asociaţiei Europene a Drumeţiei se va desfăşura la Braşov", a subliniat vicepreşedintele CJ.

Reprezentantul Autorităţii Naţionale pentru Turism, Roxana Niculescu a declarat că se va încerca omologarea a cât mai multor trasee, "după care vom face o radiografie a zonei montane pentru că potenţialul este foarte mare şi vom încerca să legăm trasee nou omologate de traseele europene existente, astfel ca să existe trasee mari în Europa, care să includă şi România".

Preşedinta Asociaţiei Europene a Drumeţiei, Lis Nielsen s-a arătat foarte încântată de împrejurimile Braşovului şi de potenţialul zonei.

"Sunt fantastice peisajul şi monumentele istorice de aici. Aveţi un potenţial foarte mare pentru turismul de drumeţie.Am venit aici să vedem dacă putem organiza în 2017 întâlnirea anuală a Asociaţiei Europene de Drumeţie. În acest an, am ţinut întâlnirea în Serbia, iar în 2017 dorim să venim la Braşov. Am venit aici cu o parte din membrii asociaţiei, oameni din opt ţări europene,stăm aici de câteva zile şi ne interesează să vedem ce fel de experienţe turistice putem avea, cum sunt serviciile. Sunt convinsă că vom avea o conferinţă foarte reuşită la Braşov. Aici am simţit multă prietenie din partea oamenilor. De asemenea, locurile mi s-au părut foarte curate şi frumoase, iar pe oameni i-am simţit mândri de ţara lor", a afirmat Lis Nielsen.