Familia lui Junos Nayak deține mai bine de zece acri de teren în Gadaguda, un sat din districtul Kandhamal în estul Indiei, dar pământurile sale cultivate acum câțiva ani cu orez au rămas sterpe.
Pământurile noastre erau cultivate de hinduși pe bază de arendă. Dar acum nu mai este voie să lucreze pe pământurile noastre, a zis Nayak pentru ENI News. Interdicția este parte din lupta anti-creștină din regiune, după ce în august 2008 violențele anti-creștine au ucis mai mult de 90 de oameni în zonă. Fratele lui Junos, Lalji a fost unul dintre cei uciși.
Am crezut că după violențe lucrurile vor reintra în normal, dar suntem sufocați la diferite niveluri. Ni se interzice chiar să luăm apă din fântâna satului. A trebuit să săpăm un alt puț. El a supraviețuit ororilor din 2008, dar poartă douăzeci și ceva de alice în mână.
Violențele au început după uciderea lui Swami Lakshmanananda Saraswati, un lider hindus care a dus o campanile anti-creștină în Kandhamal. Aici 18% dintre locuitori sunt creștini, față de media națională de 2,3 %. Deși maoiștii rebeli au revendicat crima, grupurile hinduse cred că a fost o conspirație creștină.
Mai mult de 300 de Biserici și 6000 de case creștine au fost distruse și arse, lăsând aproape jumătate dintre creștini fără adăpost. Majoritatea tinerilor s-au refugiat în alte regiuni. Au mai rămas doar bătrânii. Mulți dintre tineri au fost forțați să se lepede de Hristos. Prigoana continuă și astăzi prin hărțuiri, intimidare, interzicerea pentru creștini de a aduce materiale de construcții în zonă etc.