Încă de dumineață, seria manifestărilor culturale aniversare a debutat cu dezvelirea plăcii aniversare, amplasată la intrarea în Facultatea de Litere, urmată de vernisajul expoziţiei de carte a cadrelor didactice deschisă în Holul de marmură al Facultăţii de Litere.

În cadrul unei festivităţi, desfăşurate în Aula Magna a Universităţii din Bucureşti, a fost prezentată monografia "Facultatea de Litere - 150 de ani de învăţământ filologic românesc", de Adina Berciu-Drăghicescu, eveniment desfăşurat în prezenţa autoarei.

Conf.univ.dr.Oana Murăruşi, , decanul facultăţii, a trecut în revistă istoria instituţiei, iar secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale Ştefania Duminică a transmis un mesaj al instituţiei pe care o reprezintă şi a acordat, în numele ministerului, o plachetă aniversară şi o diplomă de excelenţă Oanei Murăruşi.

Prof. univ.dr. Liviu Papadima, prorectorul Universităţi din Bucureşti, a transmis un mesaj al rectorului instituţiei, Mircea Dumitru.

"Contează mai puţin numărul anilor, ci mai mult modul în care Facultatea de Litere a avut implicare nu doar în vieţile noastre personale, ci şi în viaţa societăţii", a spus profesorul Papadima.

Mesaje au mai fost transmise de către profesorii Ioan Pânzaru, fost rector al Universităţii din Bucureşti, Otilia Hedeşan, prorector al Universităţii de Vest din Timişoara, Mihaela Gheorghe, prorector al Universitatea Transilvania, Liviu Franga, Andrei Nicolae-Pippidi, Romulus Brâncoveanu, Paul Cornea, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Gabriela Pană- Dindelegan, Mircea Martin și Mircea Cărtărescu.

Festivitatea aniversară s-a încheiat cu acordarea unor diplome şi medalii aniversare partenerilor instituţionali ai Facultăţii de Litere şi profesorilor de prestigiu ai instituţiei, evenimentele aniversare continuând în perioada 14 noiembrie - 12 decembrie.

*****

La data de 30 octombrie 1863, Al. I. Cuza, domnitorul Principatelor Unite, semnează actul de înfiinţare pentru Şcoala Superioară de Litere, care devine în anul imediat următor Facultatea de Litere şi Filosofie, unul dintre primele nuclee ale Universităţii din Bucureşti (1864).

Instituţia, al cărei prim decan a fost latinistul August Treboniu Laurian, preşedinte al Academiei Române, a adus laolaltă principalele domenii umaniste: filologia, filosofia şi istoria.

Din anul 1874, facultatea îşi diversifică oferta de cursuri (arheologie, filologie comparată, psihologie), iar începând cu 1877 se formează catedrele corespondente, coordonate de personalităţi ale timpului, printre care Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Lor li se adaugă în timp, cu contribuţii majore la dezvoltarea facultăţii şi a ofertei de conferinţe şi de cursuri, Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu, Tache Papahagi, Titu Maiorescu, Constantin Dimitrescu-Iaşi, Ioan Bogdan, Lazăr Şăineanu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Simion Mehedinţi, Ioan Bianu (preşedinte al Academiei Române), Alexandru Rosetti, Nicolae Cartojan, Ştefan Ciobanu, I. A. Candrea, Petre P. Negulescu, Constantin C. Giurescu, Ramiro Ortiz şi numeroşi alţii.

Începând cu 1899, sunt înfiinţate seminarele specializate, apoi institute de cercetare şi reviste ştiinţifice, ca din 1905 facultatea să acorde şi doctorate.

În anul 1892 se pun bazele primei biblioteci specializate, iar în 1907 se deschide Biblioteca Facultăţii, cu un fond bogat de carte.

Cu cei aproape 3.000 de studenţi, cu o un corp profesoral de elită de peste 100 de titulari şi profesori-emeriţi, împreună cu colaboratorii lor, Facultatea de Litere este, în prezent, o instituţie în care studiul literaturii şi al limbii române se împleteşte cu cel al studiilor culturale, al ştiinţelor comunicării şi al ştiinţelor administrative.

Facultatea propune, în cadrul specializărilor sale (Limba şi literatura română - limbă şi literatură străină; Literatură universală şi comparată - limbă şi literatură străină; Studii europene; Etnologie; Comunicare şi relaţii publice; ştiinţe ale informării şi documentării; Asistenţă managerială şi secretariat), programe de licenţă de trei ani, 12 programe de masterat, precum şi studii doctorale cu două linii de cercetare filologică (Studii literare şi Lingvistică).

Cu ocazia aniversării sale din anul 2013, Facultatea de Litere a înfiinţat Centrul Studenţesc de Cercetare şi Comunicare, organizator de stagii de practică, de ateliere şi dezbateri studenţeşti, de evenimente culturale care prezintă tradiţia instituţiei şi activitatea sa actuală.