Festivalul Mărţişorului la Iaşi
În perioada 28 februarie-1 martie se desfăşoară pe strada Lăpuşneanu din Iaşi a VIII-a ediţie a Festivalului Mărţişorului, la care sunt aşteptaţi aproximativ 40 de meşteri şi creatori populari, atât din dreapta, cât şi din stânga Prutului. Cu această ocazie vor avea loc şi ateliere educaţionale, precum şi un colocviu intitulat „Mărţişorul, între tradiţie şi modernitate“.
Aproximativ 40 de meşteri şi creatori populari din 10 judeţe ale României, dar şi din Republica Moldova vor expune la Iaşi, în intervalul 28 februarie-1 martie, mărţişoare tradiţionale. Ieşenii nu doar că vor avea posibilitatea să achiziţioneze simbolurile primăverii, dar vor afla informaţii şi despre practici, credinţe şi cutume specifice Sărbătorii Mărţişorului, timpul purtării, cromatica sau modul în care se confecţionau mărţişoarele pe vremuri.
Manifestarea, organizată de Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, Asociaţia „Alexandru Lăpuşneanu“ şi Primăria Municipiului Iaşi, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi, va cuprinde, pe lângă tradiţionalul târg, şi ateliere de pedagogie muzeală aplicată, organizate cu sprijinul Muzeului Etnografic al Moldovei. „Festivalul îşi doreşte ca publicul ieşean să fie, din an în an, mai familiarizat cu sensurile şi semnificaţiile profunde ale acestui frumos şi original obicei românesc de primăvară. În acest sens, miercuri, 29 februarie, începând cu ora 17:00, la Muzeul Unirii va avea loc colocviul cu tema «Mărţişorul, între tradiţie şi modernitate», la care vor fi invitaţi etnologi, cadre didactice, ziarişti, meşteri populari ş.a.“, a dezvăluit etnograful Marcel Lutic, principalul organizator al evenimentului.
Mărţişorul, marţul sau mărţiguşul
Mărţişorul, legat cu fir alb-roşu, vesteşte înainte de toate sosirea primăverii, dar este dăruit, cu gânduri senine, în semn de iubire, respect, bucurie şi chiar de amintire, fiind purtat de unele persoane ca nişte talismane. Mărţişorul este oferit în special fetelor, femeilor, copiilor, însă în Moldova, pe 1 martie, este dăruit în mod special bărbaţilor.
Deşi astăzi mărţişorul este confecţionat în culorile alb-roşu, cel arhaic era făcut din lână albă şi neagră, ce sunt sume ale tuturor culorilor, albul, semn al purităţii, fiind, după cum afirmă etnologii, egalul negrului, „deşi de câteva veacuri încoace o mare parte a omenirii valorizează pozitiv numai albul“.
Nu mai puţin importante în tradiţia populară sunt şi zilele care urmează după mărţişor, din perioada 1-9 martie, când se mai ţin şi astăzi Babele sau când vestita Baba Dochia îşi scutură cojoacele. Cele mai importante babe din această perioadă sunt Baba de primăvară sau Baba semănatului, de pe 1 martie, apoi, în următoarea zi, Baba de vară sau Baba muncii de vară, în vreme ce ziua de 3 martie e consacrată prin tradiţie Babei de toamnă sau a culesului.
