Pornind de la rezultatele acestui studiu, Ministerul Sănătăţii (MS) intenţionează continuarea Programului Naţional de Control al Tutunului şi reglementarea interzicerii fumatului în spaţiile publice, în concordanţă cu recomandările UE. „Legislaţia trebuie să interzică fumatul peste tot, acasă, în maşină, dar, din păcate, peste şase milioane de persoane sunt expuse la fumul de tutun la domiciliu. Legea trebuie să-i protejeze pe nefumători“, a declarat dr. Sorina Irimie, manager proiect GATS.

Rezultatele studiului arată că prevalenţa persoanelor care fumează curent a fost, în 2011, de 26,7%, adică 4,85 milioane de oameni, dintre care cei mai mulţi sunt bărbaţi. De asemenea, datele GATS arată că în România 24,3% dintre adulţii de 15 ani şi peste această vârstă sunt fumători zilnici (34,9% dintre bărbaţi şi 14,5% dintre femei), iar 2,4% sunt fumători ocazionali.

Totodată, studiul GATS arată că peste o cincime dintre persoane au observat că se fumează în clădiri guvernamentale, 10,4% în instituţii medicale, 25,1% în şcoli şi 47,5% în universităţi. Majoritatea a raportat expunerea la fumul de ţigară în baruri/cluburi de noapte (94,4%) şi restaurante (86,6%).

Potrivit studiului, luând în considerare doar nefumătorii, prevalenţa expunerii la fumul ambiental la domiciliu a fost 24,4% (echivalent cu aproximativ 3,2 milioane de nefumători). Cei din mediul urban (40,9%) au fost semnificativ mai expuşi la fumul de ţigară ambiental la domiciliu, decât cei din mediul rural (28,5%).

În rândul nefumătorilor, expunerea la fumul de ţigară ambiental la domiciliu s-a redus cu înaintarea în vârstă, cea mai înaltă rată a expunerii fiind raportată în rândul celor de 15-24 ani (38,6%) şi cea mai scăzută în rândul celor de 65 de ani şi peste (14,7%). Concret, 34,2% dintre angajaţi (reprezentând aproape două milioane de oameni) au fost expuşi la fum de ţigară la locul de muncă în ultimele 30 de zile, arată studiul.

Persoanele cu educaţie superioară (30,0%) au fost mai puţin expuse la fumul de ţigară la locul de muncă, comparativ cu cei cu nivel mai redus educaţional.

Ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau, a spus luni, cu ocazia lansării raportului, că Ministerul Sănătăţii are o legislaţie privind interzicerea fumatului în spaţiile publice, dar că de multe ori aceasta este încălcată.

Studiul mai arată că rata prevalenţei globale a persoanelor care fumează curent a fost maximă la grupa de vârstă 25-44 ani (36,3%) şi minimă în rândul celor de 65 de ani. De asemenea, a fost uşor mai ridicată în mediul urban - 28,4%, faţă de rural - 24,5%.