Gestionarea inadecvată a ariilor naturale protejate poate aduce României pierderi de 9 miliarde de euro
În următorii 25 de ani, pierderile economiei româneşti rezultate din gestionarea inadecvată a ariilor naturale protejate pot ajunge la 9 miliarde de euro, relevă un raport recent privind sustenabilitatea financiară în sistemul de arii protejate, prezentat, marţi, de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP).
Potrivit studiului, la nivelul celor 22 de arii protejate incluse în proiectul finanţat din Fondul Global de Mediu (GEF), şi care însumează o suprafaţă totală de aproximativ un milion de hectare, a fost prevăzută în 2010 o alocare de 20,1 milioane lei pentru nevoile corespunzătoare nivelului de bază de administrare a acestor zone, iar 57% (11,4 milioane lei) au însemnat cheltuieli pentru implementarea planurilor de management.
"Evaluarea serviciilor ecosistemelor naturale realizată în cadrul proiectului UNDP-GEF, implementat în parteneriat cu Romsilva, constituie o premieră în România, făcându-se o estimare a beneficiilor pe care le aduc serviciile ecosistemelor naturale din cinci parcuri naturale şi naţionale gestionate de Romsilva pe sectoare de activitate economică. Dorim, astfel, să punem la dispoziţia partenerilor noştri din Guvern un instrument de lucru util care fundamentează necesitate dezvoltării unor mecanisme de plată pentru serviciile ecosistemelor naturale, mecanisme propuse în cadrul amendamentelor legislative dezvoltate în cadrul proiectului", a afirmat Monica Moldovan, director de programe în cadrul UNDP România.
Raportul mai menționează că asigurarea finanţării ariilor naturale protejate la nivelul oprim calculat ar conduce pe viitor la venituri estimate la circa 29 de euro pentru fiecare un euro investit.
Prezentat marţi, studiul reprezintă o componentă a proiectului "Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a reţelei de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi", finanţat prin GEF şi implementat de UNDP şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.
Valoarea proiectului, implementat pe durata a patru ani (2010 - 2014), se ridică la 1.030.000 dolari, din care: 950.000 de dolari reprezintă alocare din partea GEF, 20.000 de dolari contribuţie UNDP, iar alţi 50.000 de dolari proveniţi din partea World Wide Fund for Nature şi Romsilva.
Cercetarea a luat în considerare cinci parcuri naturale-pilot din Munţii Carpaţi: Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Vânători-Neamţ.
Din datele Romsilva reiese faptul că, în România, la ora actuală, există 29 de parcuri naturale protejate de mari dimensiuni, cu excepţia siturilor Natura 2000, din care 13 parcuri naţionale şi 15 parcuri naturale, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi peste 960 de alte arii protejate de dimensiuni mai mici, toate acestea cumulând 7,2% din teritoriul ţării.
