Din soborul slujitor au mai făcut parte: Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaţilor, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, preoţi şi diaconi.

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Un monah dinamic şi un păstor harnic” a fost transmis de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Au mai rostit discursuri funebre Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, şi Părintele Emilian Groşenoiu, Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Râmnicului.

"Peste o mie de credincioşi şi sute de preoţi au venit astăzi pentru a aprinde o lumânare şi a înălţa o rugăciune pentru cel care a fost timp de 30 de ani Episcop şi Arhiepiscop al Râmnicului. Ei au venit cu jerbe de flori şi ofrande pentru cel care astăzi merge spre Braţele Părinteşti ale Tatălui Ceresc. Arhiepiscopul Gherasim Cristea va rămâne în memoria clerului şi credincioşilor ierarhul blând care a îmbinat ascultarea monahală cu administraţia arhiepiscopală, cel care a îmbinat munca cu rugăciunea fiind un vrednic şi dinamic arhiereu în grădina ortodoxiei. Entuziasmul tineresc şi dragostea de frumos l-au recomandat un slujitor vrednic şi plin de lumină”, a transmis Aurel Moisiuc, corespondent Radio TRINITAS, prezent la Râmnic.

După slujbă, sicriul cu trupul neînsufleţit al Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Gherasim a fost scos din catedrală şi purtat, în procesiune, în jurul locaşului de cult.

Arhiepiscopul a fost înhumat, apoi, în cripta pregătită lângă predecesorul său, Episcopul Iosif, în curtea Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului.

După pecetluirea mormântului până la a doua venire a Domnului Hristos, toţi câţi au fost prezenţi la înmormântare au făcut 12 închinăciuni, zicând: "Odihneşte Doamne, sufletul robului tău, Arhiepiscopul Gherasim".

La slujba înmormântării au luat parte numeroşi preoţi, credincioşi, oameni de cultură, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale care l-au cunoscut pe vrednicul de pomenire Părinte Arhiepiscop Gherasim al Râmnicului.

***

Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, s-a născut la 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului din judeţul Ialomiţa.

În anul 1934, a fost primit ca frate la mânăstirea Cernica din apropierea Bucureştilor, apoi a urmat cursurile seminarului monahal al acestui aşezământ monastic şi ale seminarului „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1942. În anul 1948 a fost declarat licenţiat în Teologie la Institutul Teologic de grad universitar din Bucureşti.

În anul 1937 a fost tuns în monahism, iar apoi hirotonit preot. După ce a slujit ca preot la mănăstirea Antim din Bucureşti timp de nouă ani, în anul 1952 a fost numit stareţ al mănăstirii Căldăruşani, renumita ctitorie a domnitorului Matei Vodă Basarab din secolul al XVII-lea.

În anul 1970, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales Arhiereu vicar al Eparhiei Dunării de Jos, cu titulatura de Constănţeanul. În acea perioadă a comunismului ateist, în anul 1971, a contribuit la descoperirea moaştelor celor patru martiri de la Niculiţel, Zoticos, Attalos, Kamasis şi Filippos (sec. IV), pe care le-a aşezat spre închinare la mănăstirea Cocoş din judeţul Tulcea, unde se află şi astăzi.

În anul 1975, Sfântul Sinod l-a ales Arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titulatura de Piteşteanul, iar în ziua de 30 septembrie 1984, a fost ales Episcop titular al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului de Colegiul Electoral al Bisericii Ortodoxe Române.

În şedinţa de lucru din 18-19 iunie 2009, Sfântul Sinod a hotărât ridicarea Episcopiei Râmnicului la rangul de Arhiepiscopie şi a Preasfinţitului Părinte Gherasim la rangul de Arhiepiscop al Râmnicului.

În plan administrativ-gospodăresc, Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim al Râmnicului a consolidat şi restaurat numeroase biserici din eparhie, precum şi mânăstirile Cozia, Turnu, Stănişoara, Hurezi, Bistriţa, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Surupatele şi schiturile Ostrov, Cornet, Iezer etc.

În ultimii ani, prin purtarea sa de grijă a fost construit Centrul cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi o cantină socială la sediul administrativ al Arhiepiscopiei Râmnicului.

A participat ca delegat al Bisericii Ortodoxe Române la simpozioane şi întruniri teologice în străinătate şi este autorul a numeroase articole, studii şi cărţi dintre care menţionăm: „Războiul de independenţă în documentele Episcopiei Râmnicului şi Argeşului” (1977),  „Istoria Mânăstirii Govora” (1995), „Istoria Mânăstirii Căldăruşani” (1997), „Viaţa Sfântului Martir Constantin-Vodă Brâncoveanu şi a celor împreună pătimitori cu Dânsul” (2001), „Istoria Mânăstirii Hurezi” (2003) etc. (Sursa: arhiram.ro)