Ca pe lumina ochilor mă păzeşte, Doamne Dumnezeule, apără-mă, şi cu aripile Tale mă acoperă de ispite.

Fii strajă ochiului, ca să nu privească hoţeşte; fii strajă urechii, ca să nu ia aminte la nedreptate.

Fii strajă buzelor, ca să nu iasă de pe ele clevetire, osândire, hulă şi nici măcar vreun cuvânt deşert.

Fii strajă inimii, ca să nu se abată spre vicleşug şi să nu lucreze fărădelegi.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase şi rugăciuni, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2011, p. 16)