A venit odată în Raith un om bogat din străinătate şi a făcut dragoste fraţilor cu o nomismă (monedă) de aur. Şi a trimis şi unui isihast care şedea acolo într-o chilie. Şi în noaptea aceea bătrânul vede un câmp plin de spini şi cineva îi zice: „Ieşi şi seceră în câmp dragostea celui care ţi-a dăruit nomisma”. Şi în zori isihastul a trimis să aducă pe iubitorul de Hristos care i-a trimis lui nomisma, şi i-a dat lui aurul zicând: „Primeşte-ţi nomisma, frate, căci nu pot să secer spini străini; aş fi fericit să-i pot smulge pe ai mei.”

(Dimitrios G. Tsamis, Patericul Sinaitic, Editura Deisis, 1995, p. 56)