Cea dintâi datorie și cea mai mare grijă a credinciosului, în viață, este grija de mântuirea sufletului său. Nimic pe lume nu e mai de preț pentru el ca mântuirea sufletului, după cuvântul Mântuitorului, care zice: „Ce va folosi omului de ar dobândi lumea toată și-și va pierde sufletul său? Sau ce va da omul, în schimb, pentru sufletul său?” (Marcu 8, 36-37).

(Învățătura de credință ortodoxă, Editura Doxologia, 2009, p. 7)