Întâlniri educative pentru tinerii parohiei Dumeni
În parohia Dumeni - George Enescu, Protopopiatul Dorohoi, judeţul Botoşani, se desfăşoară o bogată activitate pastoral-misionară şi cultural-filantropică. Tinerii şi copiii parohiei sunt implicaţi în diverse proiecte care vin în întâmpinarea lor, dar şi a semenilor aflaţi în suferinţă. Cu sprijinul credincioşilor, în prezent se află în construcţie aşezământul social, ce cuprinde la partea superioară casa preotului paroh.
De-a lungul anilor, parohia Dumeni a derulat mai multe activităţi cu Şcoala Generală cu clasele I-VIII Dumeni. Pe parcursul vacanţei de vară de anul trecut, copiii au vizionat filme religioase şi au participat la ateliere de gătit, de cusut goblen şi de chitară. În fiecare săptămână, zece copii participă la cursuri gratuite de chitară predate de prof. Maria Ostafie. Aceste cursuri au fost iniţiate de Marcela Ostafie, absolventă a Şcolii Populare de Artă din Botoşani, care este în prezent studentă la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi. Grupul copiilor de la cursurile de chitară a participat în luna decembrie a anului trecut la un concurs caritabil de colinde.
Competiţia a fost organizată de Fundaţia „Ihtis“ pentru persoane cu dizabilităţi din Dorohoi, care a acordat Premiul Presei grupului copiilor de la Dumeni. „Elevii învaţă colinde, dar şi cântări folk pe care le interpretează la diferite serbări. Prin aceste activităţi dorim să-i atragem pe copii spre sfânta biserică. Ne bucurăm că enoriaşii de mâine ai parohiei noastre participă la sfintele slujbe şi la întâlnirile educative şi catehetice. În calitate de paroh, am înţeles importanţa pe care trebuie să o acordăm tinerilor enoriaşi, pe care trebuie să îi formăm ca pe nişte viitori membri de bază ai Bisericii, parohiei, dar şi ai patriei străbune“, a mărturisit pr. paroh Maricel Ostafie.
Vizionări de filme şi atelier de goblen
În timpul vacanţei de vară, copiii şi tinerii din parohie sunt implicaţi în activităţile catehetice şi recreative. Ei cunosc răspunsurile liturgice şi de aceea de multe ori contribuie cu glasurile lor la Sfânta Liturghie. În perioada marilor sărbători de peste an, aceştia susţin concerte de muzică religioasă. Fetele deprind arta coaserii goblenului, iar cu diferite ocazii se realizează proiecţii de filme şi desene cu conţinut religios, urmate de discuţii cu teme care interesează participanţii. „O activitate cu mult folos practic şi duhovnicesc a tinerelor din parohie este aceea de a găti bucate după diferite reţete. Aceste bucate sunt degustate pentru a fi oferite unor persoane cu nevoi speciale din parohie (bătrâni singuri, bolnavi s.a.). În cadrul vizitei la cei sărmani sunt intonate cântări religioase pentru a aduce bucurie în sufletele lor. Prin aceste activităţi, Hristos se naşte în sufletul acestor tineri şi este purtat prin locuri şi case unde este multă suferinţă, aducând raze de lumină şi multă bucurie duhovnicească“, a mărturisit pr. paroh Maricel Ostafie.
Biserica din Dumeni, supusă vitregiilor timpurilor
Piatra de temelie a bisericii din Dumeni, închinată Pogorârii Duhului Sfânt, a fost pusă în anul 1911, însă din cauza vremurilor vitrege construcţia propriu-zisă a continuat în anul 1938. Materialele strânse pentru noul sfânt lăcaş erau deteriorate, iar cărămida a fost folosită de soldaţi pe front. Fondurile au provenit de la enoriaşi şi de la Guvernământul Bucovina şi Cernăuţi. Lucrările au stagnat în Primul Război Mondial, iar suma de 350.000 lei monedă argint a fost depusă la Banca Populară Griviţa - Dorohoi. În timpul războiului, materialele s-au pierdut, varul a fost împărţit populaţiei, cimentul s-a pietrificat şi aruncat. Cărămida a fost luată de trupe şi s-au făcut sobe pentru armată, aşa că la terminarea războiului nu mai existau materiale pentru construcţie. Suma care fusese depusă la bancă a fost schimbată în bancnote de hârtie care, prin conversiune, şi-au pierdut valoarea. Temelia bisericii a rămas uitată şi acoperită cu bălării. Preotul Ioan Gheorghiu, demoralizat, copleşit de vârstă, nu a mai reuşit reluarea construcţiei care a rămas aşa până în 1936, când, după moartea lui, vine ca paroh preotul Eugen Lungu, care înviorează atmosfera de scepticism, determinând pe credincioşi să contribuie la zidirea bisericii. Scoate sumele rămase la Banca Griviţa, aduce meşteri, reface cuptoarele şi face cărămidă din nou, angajează meşteri zidari şi reîncepe zidirea bisericii. În 1938 este numit ca paroh pr. Xenofont Urzică. El reuşeşte prin contribuţia credincioşilor, chiar în timp de război, să înalţe lăcaşul de închinăciune. Între 1942-1944, sfântul lăcaş a fost pictat în tehnica fresco, în stil neobizantin de către pictorul Nicolae Pană din Bucureşti. Catapeteasma a fost realizată în anul 1945 la atelierele Institutului Biblic din Bucureşti. În 1950, biserica a fost sfinţită. Părintele Urzică păstoreşte parohia până în anul 1992, iar până în 2007 parohul de la Dumeni va fi pr. Dumitru Saucă.
Lucrări de construcţie la casa socială
În anul 2005, la Dumeni a început construcţia unui complex parohial care cuprinde: casa socială, bucătărie, birou parohial, bibliotecă s.a. În anul 2007 pr. paroh Maricel Ostafie a fost numit prin transfer la cerere în parohia Dumeni. Noul paroh a continuat lucrările cu sprijinul enoriaşilor. „Parterul casei sociale este finalizat, iar în prezent se lucrează la etajul clădirii, unde sperăm să amenajăm, pe lângă biroul parohial, un cabinet medical. Lucrările se derulează destul de greu întrucât ne confruntăm cu lipsa fondurilor. Toate sumele adunate până în prezent au fost colectate de la enoriaşii parohiei noastre, care au ajutat şi prin muncă voluntară. Am fost sprijiniţi cu materialele necesare şi de Primăria George Enescu. Localnicii sunt aproape de biserică implicându-se în bunul mers al lucrărilor, donând materiale şi fondurile necesare“, a spus pr. paroh Maricel Ostafie.