Mănăstirea Ceahlău, situată la la altitudinea de 1.800 m, şi-a sărbătorit ieri principalul hram, marea sărbătoare a Schimbării la Faţă, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul  Moldovei şi Bucovinei, şi a Preasfinţitului Părinte Macarie, Episcopul românilor din Europa de Nord, care au urcat de la Schitul Stănile spre vârful muntelui. Numeroşi pelerini, veniţi din toate colţurile ţării, au ajuns la mănăstirea de pe Ceahlău încă de marţi seară, participând şi la slujba Privegherii şi dormind peste noapte ori în corturi, ori în încăperile mănăstirii.

După sosirea majorităţii credincioşilor prin cele două trasee, staţiunea Durău şi cabana Stănile, la Mănăstirea cu hramurile „Schimbarea la Faţă“ şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ de pe Ceahlău, a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească de către cei doi arhierei, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, pe o scenă amenajată în apropierea bisericii aşezământului monahal. Din soborul de slujitori au mai făcut parte, alături de protos. Casian Florea, stareţul Mănăstirii Ceahlău, şi arhim. Petroniu Marin, stareţul Mănăstirii Pângăraţi, pr. Vasile Ţoc, protopopul Protoieriei Roznov, pr. Ionel Cuţuhan, protopopul Protoieriei Ceahlău,precum şi alţi preoţi din Arhiepiscopia Iaşilor. Slujba a debutat cu rugăciunea de dezlegare rostită de Episcopul românilor din Europa de Nord, iar răspunsurile la strană au fost date de un grup de studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi.

PS Macarie: „Praznicul Schimbării la Faţă nu este un eveniment exterior, ci unul lăuntric”

În cuvântul rostit după citirea Sfintei Evanghelii pelerinilor prezenţi la hram, PS Părinte Macarie a făcut legătura între sărbătoarea Schimbării la Faţă şi teologia isihastă:  „Praznicul Schimbării la Faţă nu este un eveniment exterior, ci unul lăuntric, fiindcă Apostolii au fost cuprinşi de lumină în interior, de au putut să se împărtăşească din slava lui Hristos. Evangheliştii ne spun că faţa Mântuitorului Hristos a devenit mai strălucitoare decât soarele, iar veşmintele Sale mai albe decât lumina, dar Sfinţii Părinţi ai Bisericii ne spun că aceste cuvinte sunt improprii, din moment ce slava lui Hristos nu poate fi exprimată în imagini create. Lumina lui Dumnezeu este necreată, din acest lucru dezvoltându-se teologia isihastă a Sfântului Grigorie Palama şi a contemporanilor săi teologi ortodocşi din secolul al XIV-lea. S-a făcut astfel diferenţa între esenţa inaccesibilă şi energia comunicabilă a Preasfintei Treimi, ceea ce numim noi har. Lumina Taborului, ne mai spune Sfântul Grigorie Palama, nu are nici început şi nici sfârşit, nu poate fi circumscrisă în timp şi în spaţiu. De aceea, ucenicii au trebuit să treacă de la trup la duh ca să-şi cureţe simţirile şi să se împărtăşească din lumina lui Hristos. Din această lumină ne împărtăşim la fiecare Liturghie, avându-L pe Hristos în mijlocul nostru, spunând de fiecare dată întocmai ca Apostolul Petru: «Bine ne este nouă, Doamne, să fim aici!»”.  În cuvântul său, Episcopul românilor din Europa de Nord a făcut referire şi o analogie între colibele de care a vorbit Apostolul Petru pe Tabor şi trupurile noastre: „Apostolul Petru a cerut, împărtăşindu-se de lumină, să se facă trei colibe. Şi noi ne împărtăşim de lumină, însă trupurile noastre sunt colibe - nu din lemn sau din alt material, ci din carne şi os, prin aceasta arătându-se că Domnul strălucirilor trebuie să ne lumineze şi să-şi facă sălaş în coliba sărăcăcioasă a trupului nostru. Noi, prin Sfânta Împărtăşanie, Îl avem pururea pe Hristos împreună cu noi; El este cu noi şi noi suntem cu El. Zice, în acest sens, Vasile Voiculescu: «În coliba-ntunecată/ Din carne şi os lucrată,/ A intrat Hristos deodată./ Nu făclie ce se stinge,/ Nu icoană ce se frânge,/ Ci El Însuşi, trup şi sânge,/ Preschimbat pentru făptură/ Într-o scumpă picătură,/ Dulcea Cuminecătură. / Coliba cum L-a primit,/ S-a făcut cer strălucit,/ Cu boltă de mărgărit./ Şi pe ea soare şi stele/ Cu luceferi printre ele./ În mijloc tron luminos/ Şi pe el Domnul Hristos/ Care mult se bucură/ Duhul Sfânt Se alătura/ Şi acolo rămânea/ Şi acum şi pururea. Şi noi Doamne ne-am sculat/ Colibele am curăţat/ Uşi, ferestre, toate-s noi. Doamne, intră şi la noi!»”.

La sfârşitul slujbei, IPS Mitropolit Teofan i-a îndemnat pe pelerinii prezenţi să prelungească momentele trăite la Mănăstirea Ceahlău în viaţa de zi cu zi: „Să-L rugăm pe Dumnezeu ca taina acestui munte şi prezenţa noastră sub lumina cea binecuvântată a Taborului să fie trăite în aceste clipe cât mai intens  şi să nu lăsăm această lumină doar la părinţii acestui aşezământ monahal; cu mila Domnului, să mergem cu ea în viaţa din vale, unde este mult întuneric, multă agitaţie şi multă oboseală. Taina întâlnirii noastre cu Dumnezeu şi momentele pe care în această sfântă zi le-am trăit să le prelungim în viaţa de zi cu zi. Trebuie să dăm minţii noastre cât mai mult Ceahlău şi cât mai multă Liturghie şi vom şti în acest fel ce să facem, ce să decidem şi ce să împlinim în viaţa noastră de familie sau de societate”. De asemenea,  protos. Casian Florea, stareţul Mănăstirii Ceahlău, a mulţumit pentru prezenţă ierarhilor prezenţi, părinţilor care au slujit împreună cu ierarhul lor, cât şi credincioşilor împreună-rugători.

De ce au urcat pelerinii la hramul Mănăstirii Ceahlău

„Am urcat anul acesta de 13 ori la Mănăstirea Ceahlău, iar la slujba hramului vin de 4 ani. Am 63 de ani şi sper ca încă 10 ani să particip la sărbătoarea acestui munte sfânt.” - Mihai, Piatra Neamţ

„Am urcat până la această mănăstire pentru o schimbare în viaţa mea. Am mai fost la hramul Mănăstirii Ceahlău acum 2 ani şi trebuia să mai vin, pentru că, odată ajuns aici, te încarci pozitiv şi simţi că se schimbă ceva în interiorul tău.” - Romica Orăşanu, Botoşani

”Şi anul acesta Departamentul Pro Vita- Iaşi a fost prezent pe Muntele Ceahlău, la sărbătoarea Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos. Scopul nostru a fost să distribuim materiale informative în rândul pelerinilor cu privire la problema avortului. Avortul nu este o soluţie, cumadesea se crede, ci, dimpotrivă, generează alte multe situaţii dificile. Departamentul Pro Vita vine în întâmpinarea  oamenilor cu două soluţii şi alternative la avort: prima, prin Centrul pentru femeile însărcinate aflate în dificultate - PRAESIDIO, unde încercăm să oferim alternativă concretă la avort, oferind sprijin complet şi complex femeilor şi familiilor aflate în dificultate, iar a doua, prin Programul Familia - «Sf.Stelian», prin care ajutăm familiile cu mulţi copii, încercând să sprijinim şi să încurajăm naşterea de copii. Am distribuit astăzi (ieri, n.red.) peste 600 de pliante informative şi mizăm pe faptul că pelerinii vor duce mai departe mesajul nostru.”- Cosmin Brânză - Pro Vita- Iaşi

„Am fost pe Ceahlău de multe ori, dar la hramul Mănăstirii «Schimbarea la Faţă» particip pentru prima oară. Deşi am 75 de ani, drumul până la acest locaş monahal nu a prezentat pentru mine nici o dificultate, deoarece am străbătut de-a lungul vieţii toţi munţii României.” - Moţ Ioan, Iaşi

„Tocmai de la Galaţi am venit, împreună cu fratele meu, iniţial să vizităm Mănăstirea Sihăstria. Cu ajutorul unor preoţi, am ajuns la această mănăstire de pe Ceahlău şi nu pot spune decât că traseul până aici, locul şi slujba arhierească au fost ceva de vis.” - Daniel Palade, 14 ani