La eveniment au participat prof. univ. dr. Vasile Işan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei, conf. univ. dr. Dumitru Stan, conf. univ. dr. Conţiu Şoitu, alături de numeroşi studenţi şi alte persoane interesate de fenomenul sociologiei religiilor. Într-o atmosferă caldă, înconjuraţi de cărţi, cei prezenţi la manifestarea moderată de conf. univ. dr. Conţiu Şoitu au putut afla lucruri generale despre cartea proaspăt publicată, dar şi aspecte ale vieţii şi activităţii profesorului Nicu Gavriluţă. Debutul propriu-zis al lansării de carte a fost precedat de un scurt moment artistic al doamnei Dana Perca, absolventă a Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, care a interpretat vocal şi la chitară câteva piese.   

Cuvântul de început i-a aparţinut domnului rector Vasile Işan, care a subliniat că „acolo unde se adună oamenii animaţi de iubirea pentru carte şi pentru învăţătura înaltă, poate fi vorba despre un soi de biserică laică”. „Cartea trebuie înţeleasă, într-o anumită măsură, ca un răspuns pentru cei care consideră că o societate dezvoltată şi prosperă a abandonat deja fenomenul religios. Este o falsă pretenţie că procesul de dezvoltare ar fi relaţie directă cu dispariţia credinţelor religioase şi putem contraargumenta cu această documentată carte. Personal cred că este o primă sinteză a celor peste 20 de ani de experienţe, ce se constituie în prima carte de sociologie a religiilor din mediul academic românesc. Îl felicit de domnul profesor şi îi doresc să continue cu aceeaşi inspiraţie şi disponibilitate pentru eforturile intelectuale”, a afirmat Vasile Işan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

În continuare, prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei a descris noua apariţie ca un „studiu amplu”, o dezvoltare a preocupărilori mai vechi ale domnului Nicu Gavriluţă pentru simbolismul religios, o urmare firească a unor cărţi precum Mentalităţi şi ritualuri magico-religioase. Studii şi eseuri de sociologie a sacrului (1998), Hermeneutica simbolismului religios (2003) sau Mişcări religioase orientale. O perspectivă socio-antropologică asupra globalizării practicilor yoga, ce aparţin aceluiaşi autor. „În ansamblu, lucrarea s-ar stuctura în trei mari secţiuni. Primele capitole au un caracter mai curând teoretic şi metodologic pentru abordarea sociologică, antropologică, filologică, etnologică şi psihologică a fenomenului religios. A doua parte este cea mai extinsă şi priveşte diferitele religii sau mişcări religioase şi cuprinde anumite abordări aparte, incluzând şi alchimia sau Ordinul Templierilor. Cea de-a treia secţiune are în vedere diferitele raporturi între religie şi societate, dar şi fenomenul secularizării. Ultimul capitol al cărţii este dedicat resacralizării şi susţine ideea domnului profesor Gavriluţă conform căreia religiozitatea este constitutivă fiinţei umane”, a declarat prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei.

Mai departe conf. univ. dr. Dumitru Stan a adus în discuţie sociologia religiei ca o sociologie specială, după cum era descrisă de Petre Andrei, pentru că sunt foarte greu de menţionat anumite delimitări clare ale obiectului. Domnul profesor Stan a numit această carte „opera de împlinire” a intelectualului Nicu Gavriluţă, considerându-o un dar oferit pentru fiecare dintre noi.

„Ne putem înţelege mai bine pe noi ca şi creştini, dacă citim şi înţelegem câte ceva şi din religiile şi spiritualitatea altor popoare”

La final, domnul profesor Nicu Gavriluţă a luat cuvântul şi a mulţumit Bunului Dumnezeu pentru că a reuşit să ducă la bun sfârşit acest proiect, în care a fost implicat cu o pasiune reală. „Studenţii au fost principala mea provocare şi motivul pentru care aveţi în faţă acest volum, dar m-au ajutat şi numeroase alte persoane, cărora le mulţumesc pe această cale. Cartea de faţă abordează subiecte de maximă actualitate, dar şi teme clasice din domeniul sociologiei religiilor. Personajul principal al cărţii sunt marile religii ale lumii contemporane, cele cinci pe care orice analiză ştiinţifică le scoate în evidenţă, dar şi marile mici religii contemporane, cum ar fi jainismul şi religia sik. Există capitole despre biserica scientologică, despre mişcarea New Age, despre şamanism, magie şi yoga, dar şi despre toleranţa religioasă, relaţia stat-Biserică, fundamentalism religios sau secularizare. Aşadar, este vorba despre o carte complexă, cu teme variate, pe care studenţii mei mi le-au solicitat timp de 21 de ani. Abordarea este una sociologică, dar este completată şi de idei teologice sau din istoria religiilor, pentru o mai bună şi profundă înţelegere a fenomenului religios. Firul roşu al acestei cărţi este următorul: ne putem înţelege mai bine pe noi ca şi creştini, ca oameni ce ne-am născut şi am fost educaţi în acest orizont creştin, dacă citim şi înţelegem câte ceva şi din religiile şi spiritualitatea altor popoare. Cu alte cuvinte, prin analiza diferenţiată, putem să ne înţelegem mai bine profunzimule propriei noastre religii şi să înţelegem mai bine îmbinarea între tradiţia populară şi noile ipostaze ale fenomenului religios. De aceea, îmi doresc ca publicul larg să poată înţelege ceva mai mult din propria tradiţie, dar prin raportare la ceilalţi. Dacă vom şti mai mult, atunci vom fi mai pregătiţi să facem faţă provocărilor ce vor veni în viitor. Eu sunt un om credincios, iar ca sociolog am încercat să fiu respectuos, obiectiv şi clar în prezentarea celorlalte religii. Însă aşa cum este firesc, formarea intelectuală, culturală şi religioasă a autorului iese în evidenţă întotdeauna, perspectiva creştinismului fiind din plin prezentă”, a menţionat prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă, autorul cărţii „Sociologia religiilor. Credinţe, ritualuri, ideologii”.