Facultatea de Arte Vizuale şi Design a Universităţii „George Enescu“ din Iaşi a organizat marţi, 27 mai 2014, lansarea a trei volume. Prima carte, „Mesajul eshatologic al spaţiului liturgic creştin“, aparţine părintelui dr. Gabriel Herea, parohul Parohiei Pătrăuţi, Protopopiatul Suceava 1, judeţul Suceava, iar cel de-al doilea volum lansat, „Reprezentarea vizuală a sacrului“, este semnat de Adrian Stoleriu, asistent universitar doctor în cadrul Facultăţii de Arte Vizuale şi Design a Universităţii „George Enescu“ din Iaşi. A treia carte despre care s-a vorbit în cadrul manifesării, „Arta antichităţii târzii pe teritoriul României“, o are ca autoare pe Ioana-Iulia Olaru, lector universitar doctor în cadrul Facultăţii de Arte Vizuale şi Design a Universităţii „George Enescu“ din Iaşi. Pr. prof. univ. dr. Gheorghe Popa, prorectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ (UAIC) din Iaşi, a făcut referire la consistenta lucrare a părintelui dr. Gabriel Herea, publicată la Editura „Karl A. Romstorfer“ a Muzeului Bucovinei din Suceava. „Această lucrare vine să confirme vocaţia spre sinteza sufletului nostru românesc. În pictura şi structura arhitectonică a bisericilor edificate în sec. XV-XVI se găsesc interferenţe între stilul gotic şi cel bizantin. Modul în care ne-au fost reprezentate iconografic anumite scene ne arată sensibilitatea şi capacitatea de sinteză culturală a celor care au realizat aceste picturi şi biserici. Stilul gotic şi cel bizantin din perspectivă teologică exprimă comuniunea dintre verticalitatea şi aspiraţia noastră spre Dumnezeu, spre bine, frumos şi adevăr. Colaborarea dintre etic şi spiritual este foarte necesară astăzi, când apar foarte multe tendinţe, care sunt prea fragmentate“, a spus pr. prof. univ. dr. Gheorghe Popa. Lect. dr. Puiu Ioniţă, de la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, a vorbit în continuare despre cartea „Reprezentarea vizuală a sacrului“, ce reprezintă sacrul, ca o expresie specifică a experienţei religioase. „În primele capitole, autorul a încercat să expliciteze conceptele, venind uneori cu opinii personale pertinente. Astfel, s-a văzut o poziţie personală. Trecând prin legătura dintre artă şi sacru, se ajunge la formula «artă sacră». Arta religioasă poate folosi un subiect religios, însă nu este neapărat artă sacră. «Arta sacră este sfântă», după cum se exprimă autorul la un moment dat, «în care se revelează divinitatea». Artistul, nu prin proprie voinţă, ci prin har divin face ceea ce face, cum spune Platon. În măsura în care artistul are conştiinţa că este un mediator, un instrument între oameni şi Dumnezeu, arta lui capătă un caracter sacru. Sperăm că această carte este o invitaţie pentru cei care o vor citi să ne întoarcem la spiritualitate şi să ne reconsiderăm poziţia faţă de sacru“, a spus lect. dr. Puiu Ioniţă.

„Fiecare dintre cei trei autori abordează problemele diferit“

Prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, de la Universitatea de Arte „George Enescu“, a prezentat apoi cartea „Arta antichităţii târzii pe teritoriul României“, „care ne duce la începuturile Europei“. „Ceea ce a preocupat-o pe autoare în această carte este problema unui mesaj transmis prin intermediul diverselor categorii de artefacte. Acestea nu sunt proprii teritoriului românesc, ci dimpotrivă se regăsesc în toate colţurile Imperiului Roman în măsură diferită. În această perioadă de trecere, sunt menite să transmită un mesaj de putere, care s-a numit propagandă imperială. Arta este pusă în slujba unei ideologii care trebuia să premărească şi să încerce să perpetueze puterea împăraţilor romani. Ne aflăm, împreună cu toate cele trei lucrări, undeva pe acelaşi teren. Fiecare dintre cei trei autori abordează problemele diferit. Ioana-Iulia Olaru doreşte să pună în relaţie o informaţie extrem de diversă, care vine în principal din zona teologicului. Cel puţin pentru teritoriul nostru, sursele sunt provenite din rezultatele cercetătorilor arheologi. Cercetând pământul, ei scot la iveală o mulţime de artefacte, de la arhitectură civilă sau religioasă până la mari monumente, până la monede“, a amintit prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, care a mulţumit drd. Aurica Ichim, şef Birou Conservare în cadrul Muzeului Unirii din Iaşi, pentru găzduire şi pentru că an de an se implică în mod deosebit în organizarea Simpozionului Naţional „Monumentul - Tradiţie şi Viitor“. Adrian Stoleriu a menţionat că prin intermediul cărţii lansate a intenţionat să sublinieze relaţia dintre artă şi sacralitate, în contemporaneitate, urmărind într-o serie de constatări personale acest fenomen. De asemenea, Adrian Stoleriu a mulţumit îndrumătorilor de la Universitatea de Arte din Iaşi, precum şi celor prezenţi la eveniment. Pr. dr. Gabriel Herea a mărturisit că cercetarea din volumul „Mesajul eshatologic al spaţiului liturgic creştin“ este legată de un spaţiu geografic. „Creuzetul acestei cercetări este instituţional - Facultatea de Arte Vizuale şi Design. Fără această instituţie şi fără şcoala doctorală de aici nu s-ar fi realizat nimic. Practic, creuzetul este Pătrăuţiul şi vatra medievală a Moldovei. Am fost atras către această cercetare dintr-o nevoie personală de a înţelege şi din vidul unui material care să mă mulţumească la acea dată şi care să mă ajute să înţeleg suficient de mult. M-am întâlnit cu mulţi istorici de artă atraşi de Pătrăuţi. Trebuie să luăm aminte la spaţiul medieval românesc şi la capacitatea acestuia de a interconexa oameni şi culturi“, a spus pr. dr. Gabriel Herea.