Încă din cele mai vechi timpuri, au existat oameni care au avut rolul să livreze ştiri, informaţii şi să analizeze situaţii într-un mod obiectiv. Cu timpul, s-au instituţionalizat aceste grupuri de persoane, pe baza unor pregătiri intelectuale solide şi cu o dovada clară a unei etici morale.

În secolul al XIX-lea, Titu Maiorescu, alături de reprezentanţii curentului literar Junimea, aveau să direcţioneze decisiv întreaga cultură romanească, organizând discuţii publice deschise. Ideile junimismului s-au concretizat în lupta împotriva formelor fără fond. Scopul acestor întâlniri era acela de a creşte nivelul de cultură şi de exprimare al poporului, contrastând deopotrivă cu lucrurile ,,ieftine”, superficiale,  promovate de societate.

Făcând această paralelă, avem certitudinea că, tabloidul, ca şi concept, susţine tocmai aceste minciuni cosmetizate sub forma unor simple adevăruri, forme fără fond, care ,,atacă” într-un mod subtil gândirea umană.

Omul de astăzi este asaltat din toate părţile de informaţii, atât utile, cât şi inutile, acesta având posibilitatea de a filtra şi de a selecta doar lucrurile care îi sunt cu adevărat de folos. Se poate însă ca o informaţie inutilă, poate chiar nocivă, să intre fraudulos în mintea noastră şi să ne transforme în nişte persoane „devoratoare de senzaţional”.

Spre deosebire de jurnalistul din presa quality, „jurnaliştii tabloidelor” sunt nişte „vânători de zvonuri”, lipsiţi de o pregătire profesională şi de orice scrupule, jurnalişti care livrează informaţiile din pespectiva unei viziuni abrutizate. În zilele noastre adevărul nu mai este cel care triumfă, ci extraordinarul, susţinut în exces, iar în cazul în care acesta nu există, se poate inventa. Jurnalistul de vocaţie caută adevărul şi promovează binele, pe când ceilalţi caută senzaţionalul, poate din dorinţa de câştig material.

Astăzi, mass-media din România suferă o serie de transformări, unele bune, altele mai puţin bune, acest lucru fiind uşor de observat la ziarele şi emisiunile televizate al căror format este axat pe „can-can”. Răspunsul presei este, din păcate, unul superficial, acest format de tip tabloid fiind păstrat,  pentru că acest luctru implică o creştere a audienţei.

Problema principală a tabloidelor este separarea de context şi eliminarea spiritului analitic. Cititorul se formează, „hrănindu-se” cu informaţia, care dacă este nocivă, provoacă „leziuni” lucidităţii personale. Astfel, publicul se formează, după cum ar trebui să se formeze, intelectual şi moral, tânărul în timpul şcolii. În fond, publicul e aşa cum ţi-l educi. Totuşi, aceasta nu este o soluţie, presa va avea de câştigat, doar în cazul în care vor construi formate de calitate şi îi va face pe oameni să creadă în media şi în jurnalişti. În orice situaţie, pierderea prestigiului e mai gravă decât scăderea temporară a popularităţii.

Ne îndreptăm, încet încet, către deprofesionalizare, dar ar trebui să conştientizăm faptul că e nevoie de o selectare exigentă a informaţiei din mass-media pentru a conduce la dizolvarea acestui fenomen şi totul trebuie să pornească din partea fiecăruia dintre noi. Trebuie să promovăm adevărul, pentru că acesta este „triumful spiritului” (Nikolai Berdiaev), lumina care călăuzeşte conştiinţa noastră.

(Ramona-Gabriela Tuţu, studentă la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.)