Credincioşii din mai multe părţi ale Bucovinei au participat în Duminica a 29-a după Rusalii la Sfânta Liturghie oficiată de IPS Arhiepiscop Pimen în Paraclisul "Naşterea Maicii Domnului" al Mănăstirii Dragormirna. Pe lângă pelerinii care au venit spre această străveche aşezare monahală, au participat reprezentanţi de la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava. În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor, IPS Pimen a vorbit despre semnificaţiile Evangheliei din Duminica a 29-a după Rusalii. Pornind de la textul pericopei evanghelice în care se relatează vindecarea celor zece leproşi, Arhipăstorul Eparhiei Sucevei şi Rădăuţilor a menţionat că oamenii nu mulţumesc întotdeauna lui Dumnezeu pentru binefacerile pe care le primesc. "Dumnezeu ştie ce este de folos pentru fiecare dintre noi. Necazurile în viaţa oamenilor sunt cercetări ale lui Dumnezeu, ele aducând multă înţelepciune. Noi trebuie să mulţumim lui Dumnezeu pentru toate. Sfânta Liturghie este o rugăciune de mulţumire adusă lui Dumnezeu. În măsura în care mulţumim lui Dumnezeu pentru toate, greşim mai puţin şi ne apropiem mai mult de Cel Preaînalt. Orice clipă trebuie trăită având conştiinţa prezenţei lui Dumnezeu", a explicat IPS Arhiepiscop Pimen. Stavrofora Macrina Săuciniţanu, stareţa Mănăstirii Dragomirna, şi-a exprimat bucuria pentru ziua de sărbătoare oferită de IPS Pimen, care a slujit Sfânta Liturghie: "Obşea Mănăstirii Dargomirna este în sărbătoare. Plinătatea duhovnicească a acestei zile este dată de prezenţa Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Pimen, care a slujit Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru ctitorul acestei aşezări monahale, Anastasie Crimca".

"Anastasie Crimca s-a sprijinit pe rugăciune"

La finalul Sfintei Liturghii, IPS Pimen, împreună cu obşea Mănăstirii Dragomirna, s-a îndreptat spre biserica mare, unde se află mormântul mitropolitului Anastasie Crimca. Anul acesta, se împlinesc 385 de ani de la trecerea la cele veşnice a marelui ierarh. "Anastasie Crimca a fost un mare cărturar şi ctitor, dar şi un om excepţional care şi-a depăşit limitele. Provine dintr-o familie de negustori din Suceava, având origine nobiliară. Va fi susţinut în activitatea ctitoricească de către dregătorul Luca Stroici, care l-a educat şi i-a oferit resurse financiare. A fost implicat în diplomaţie, fiind folosit de domnitorii Ştefan Tomşa şi Radu Mihnea în misiunile diplomatice din Polonia pentru a negocia pacea. Anastasie Crimca s-a implicat în activitatea filantropică, fiind cel care înfiinţează primul spital pentru cei neputincioşi de la Suceava. A oferit multe danii ctitoriilor sale şi le-a întărit. A scris la Mănăstirea Dragomirna o pravilă la 1611, iar la 1626, împreună cu Miron Barnovschi, a oferit trei aşezăminte monahale pentru trei mănăstiri din Moldova. Aceste aşezăminte sunt regulamente de viaţă duhovnicească, stabilind din punct de vedere administrativ şi disciplinar cum trebuiau să funcţioneze mănăstirile. Anastasie Crimca a fost remarcat pentru prima dată de Mihai Viteazul. Fiind călugărit la Mănăstirea Putna, urcă în ierarhia bisericească la 1600, când Mihai Viteazul îl numeşte episcop de Rădăuţi. Cu această ocazie face un jurământ de credinţă pe care îl va respecta întru toate în celelalte păstoriri ale sale. În acest jurământ Anastasie Crimca scrie că va «păstra turma încredinţată sieşi de către toate răutăţile». În întreaga sa activitate, Anastasie Crimca s-a sprijinit pe rugăciune, dovedind că prin smerenie şi ascultare omul poate sluji lui Dumnezeu", a amintit maica Maria Magdalena, secretarul Mănăstirii Dragomirna.