Arheologul Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, a prezentat luni, în comuna Baia, al doilea sit pre-Cucuteni găsit în urma continuării cercetărilor începute în zonă anul trecut, menționând că în 2012 s-au găsit în aceeaşi zonă locuinţe datând din faza a doua a perioadei pre-Cucuteni, fiind găsite două locuinţe, mici, după care alte locuinţe din perioade mai târzii, din epoca bronzului sau epoca fierului. După continuarea cercetărilor, sub ceea ce se găsise anul trecut, s-a dovedit a fi o locuinţă din prima fază a perioadei pre-Cucuteni, a completat Emil Ursu.

Locuința de la Baia este de aproximativ 92 de metri pătrați, se păstrează bine iar în afară de ceramică şi un număr de vase întregibile au fost găsite şi foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatră, unicat în arealul pre- cucutenian, dar şi o vatră păstrată în integralitatea ei.

"Ca datare, aşezarea de la Baia datează undeva 5.200-5.100 Î.Hr.", a spus arheologul sucevean, care a precizat că datarea se va face cu Carbon 14 la un laborator din Germania.

Ursu a mai declarat că au fost găsite şi foarte multe râşniţe, ceea ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă, motiv pentru care din acest an, pe şantier se află şi o echipă de la Cambridge care studiază modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de cereale între Europa şi Asia, în special China.

O a treia locuință identificată va fi cercetată anul viitor de către echipa de arheologi.

Profesorul Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, unul dintre cei mai importanţi specialişti în arheologie biomoleculară a cerealelor a spus la rândul său că studiază de zece ani modul în care a început schimbul de cereale între agricultori din Europa şi Asia şi că cercetările le-a început în China unde a descoperit cereale aduse din Europa.

"Cultura Cucuteni este foarte importantă pentru arheologi din lumea întreagă, fiind cunoscută pentru fascinanta ceramică pictată, dar totodată este importantă pentru etapele iniţiale de ferme care s-au răspândit în partea de est a Europei", a spus Jones.

Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, prezent la această prezentare, a declarat că autorităţile judeţene vor acorda tot sprijinul pentru continuarea cercetărilor.

"Această descoperire arată că românii sunt aici de foarte multă vreme. Suntem o civilizaţie care a venit cu rădăcini importante, care sunt multiplicate pe plan mondial pentru că aici nu găsim doar cultură locală şi găsim influenţe din foarte multe zone", a spus Nechifor.

El a precizat că CJ Suceava asigură finanţare prin Muzeul Bucovinei pentru aceste cercetări arheologice şi că se vor căuta fondurile necesare şi pentru analizele de datare cu Carbon 14 la laboratorul din Germania.

Descoperirea acestui sit este al doilea de acest tip, primul fiind descoperit în 1951.