Maestrul Visarion Huțu – figură emblematică a Operei Naționale Române din Iaşi – lansează cartea „Vorbirea și Cântul” la Muzeul Unirii
Vineri, 15 mai 2015, începând cu ora 18.00, la Muzeul Unirii din Iaşi va avea loc un eveniment unic în peisajul cultural ieşean - Prezentarea cărții „Vorbirea şi Cântul”, rodul experienței de peste 55 de ani de activitate didactică şi de solist de operă a Maestrului Visarion Huțu, cântăreţ (bariton) de operă, lied şi oratoriu și renumit profesor de canto.
Editura DOXOLOGIA, în parteneriat cu Complexul Național Muzeal Moldova – Muzeul Unirii din Iași, a pregătit un eveniment special pentru a marca lansarea pe piață a unei cărți așteptate de publicul din toată țara: „Vorbirea şi Cântul” de Visarion Huțu.
„Vorbirea şi Cântul”este o introducere în arta vorbirii și a cântului. Aceasta se adresează în mod special tinerilor care se îndreaptă către domenii care cer în mod expres o voce cultivată, fie în vorbire, fie în cânt. Sunt vizați cei care doresc să devină preoți, interpreți de toate genurile sau oameni care susțin discursuri frecvent – avocați, oameni politici, profesori ș.a.
Solist şi corist în mai multe coruri din Iaşi şi din țară, Visarion Huțu a debutat în februarie 1966 ca solist al Operei Naționale Române din Iaşi, cu rolul Contele de Luna, din opera Trubadurul de G. Verdi. A pregătit şi susţinut numeroase programe de lieduri şi cântece în ţară, colaborând cu pianişti celebri, cum ar fi: Ioan Welt, Elise Popovici, Vasile Tarnavschi sau Victor Câmpeanu. A efectuat turnee în Bulgaria, Polonia, Ucraina, Ungaria, Italia, Iugoslavia, Franţa.
Pe scenă a avut parteneri personalităţi ale artei cântului din ţară, precum: Elena Cernei, Ludovic Spies, Viorica Cortez, Maria Slătinaru-Nistor, Florin Georgescu, dar şi de peste hotare (Irina Arhipova, Paata Burchuladze). A lucrat cu dirijori renumiți, ca: A. Ciolan, Mircea Basarab, Cristian Mandeal, I. Baciu, Piero Papini, Luigi Prestipino, precum şi cu regizorii George Zaharescu, Dimitrie Tăbăcaru, Anghel Ionescu-Arbore.
A avut peste 40 de roluri în spectacole de operă, dintre care amintim: Rigoletto (Rigoletto), Renato (Bal mascat) de G. Verdi; Enrico (Lucia de Lammermoor), Belcore (Elixirul dragostei) de G. Donizetti; Figaro (Bărbierul din Sevilla) de G. Rossini; Schaunard (Boema), Sharpless (Madame Butterfly), Scarpia (Tosca) de G. Puccini; Olandezul (Olandezul zburător) de R. Wagner; Valentin (Faust) de Ch. Gounod; Escamillo (Carmen) de G. Bizet; Oneghin (Evgheni Oneghin) de P. I. Ceaikovski.
A abordat un vast şi divers repertoriu, interpretând de-a lungul carierei sale lieduri de J. Haydin, L. van Beethoven, Fr. Schubert, R. Schumann, J. Brahms; cântece pentru voce şi pian de Achim Stoia, M. Jora, Paul Constantinescu, Doru Popovici sau V. Spătărelu, lucrări vocal-simfonice de J. S. Bach (Magnificat), G. Fr. Händel (Odă Păcii, Acis şi Galatheea), W. A. Mozart (Requiem), Carl Orff (Carmina Burana), Gh. Dumitrescu (Zburătorul de larg), C. Palade (Balada Gheorghe Doja), Sabin Pautza (Seikylos Imn), Viorel Munteanu (Închinare), N. Brânduş (Eroii de la Plevna) ş.a..
Printre personalităţile artei cântului formate la şcoala sa se numără: tenorul Ionel Voineag (Opera din Iaşi şi Bucureşti, profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti), tenorul Remus Belicovici (Opera Română din Braşov), mezzosoprana Camelia Docea (Teatrul Muzical din Galaţi), tenorul Călin Brătescu (Opera Română din Braşov). A îndrumat şi primii paşi ai unor cântăreţi care s-au impus ca solişti în ţară, dar şi în străinătate, printre care, mezzosoprana Mariana Cioromila (Opera din Berlin), tenorul Cosmin Marcovici (Opera Română din Iaşi), mezzosoprana Ana Oros (Opera Română din Cluj-Napoca).
A fost distins cu Meritul Cultural, cl. I-a (1980); Diploma „Pro Fidelitas” şi „Medalia de argint”; Premiul „Pogor” (2001), Medalia „Pentru Merit” în rang de cavaler (2002).
