Mănăstirea Bistriţa Olteană se pregăteşte de praznic
Mâine, 20 noiembrie, Biserica îl pomeneşte pe Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, ale cărui sfinte moaşte se află la Mănăstirea Bistriţa Olteană, din judeţul Vâlcea. Cu acest prilej, la aşezământul monahal slujba de hram va fi oficiată de către IPS Mitropolit Irineu, împreună cu un ales sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.
Sărbătoarea va începe cu slujba Privegherii, în această seară, şi va continua miercuri cu Acatistul Sfântului Grigorie Decapolitul şi cu Sfânta Liturghie arhierească.
Sunt invitaţi să participe stareţi şi stareţe de la mănăstirile şi schiturile din Arhiepiscopia Râmnicului, monahi şi monahii, preoţi şi credincioşi din Eparhia Râmnicului, precum şi pelerini din ţară şi din străinătate. Din sobor va face parte şi Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.
Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul
Sfântul Cuvios Grigorie s-a născut în jurul anului 780, în Isauria – Asia Mică, şi a copilărit în cetatea Irinopolis. După terminarea studiilor Sfântul s-a călugărit, ostenindu-se pentru apărarea Ortodoxiei şi cinstirea sfintelor icoane în Constantinopol, în Asia Mică, la Roma şi în Macedonia. Şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în Mănăstirea „Sfântul Mina”, aproape de Tesalonic, învrednicindu-se de harul preoţiei. Renumit în tot Bizanţul pentru curăţia vieţii sale, Sfântul Grigorie Decapolitul trece la Domnul la 20 noiembrie, în anul 842, fiind înmormântat la o mănăstire din Constantinopol.
În anul 1453, moaştele Sfântului Grigorie sunt duse în părţile Dunării, ajungând în mâinile unui dregător turc. Auzind de minunile ce se făceau la aceste moaşte, banul Ţării Româneşti, Barbu Craiovescu, le cumpără şi le duce la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea, ctitoria sa, unde se află şi astăzi.
Din cauza deselor atacuri şi incursiuni ale ungurilor asupra Ţării Româneşti, călugării din Mănăstirea Bistriţa Olteană au săpat în secolul al XVI-lea o grotă ascunsă în stâncă, la un kilometru de mănăstire, unde ascundeau moaştele Sfântului Grigorie în vremuri de primejdie. Cu timpul, în această peşteră s-a făcut un mic paraclis pictat, de o rară frumuseţe, numit „Paraclisul Sfântului Grigorie”.
Racla de argint, în care se păstrează cinstitele moaşte, datează din anul 1656, fiind lucrată de meşteri din cetatea Braşovului. Generalizarea cultului Sfântului Grigorie Decapolitul a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950.
Un fragment din cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie Decapolitul se află şi la Biserica „Hagiu” din Capitală, care îşi va serba ocrotitorul în această sâmbătă. Generalizarea cultului Sfântului Grigorie Decapolitul a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1950.
(Sursa: episcopiaseverinului.ro)
