Fotografie - Mănăstirea Studenica (sec. XII, Serbia) Mănăstirea Studenica (Studenița; 40 km la sud de orașul Kraljevo), închinată „Intrării în Biserică a Maicii Domnului“, este considerată a fi biserica-mamă a lăcașurilor de cult din întreaga Serbie. Această mănăstire a fost construită într-o perioadă lungă de timp. Primul stadiu de lucru a fost finalizat până în primăvara anului 1196, când Ștefan Nemanja și-a părăsit tronul și s-a așezat în mănăstirea proaspăt ridicată. Din momentul în care acesta a plecat la Mănăstirea Hilandar, din Sfântul Munte, fiul și succesorul acestuia, Ștefan, a avut grijă mai departe de Mănăstirea Studenica. Ștefan Nemanja a murit la Mănăstirea Hilandar, în anul 1299. Cel de-al treilea fiu al lui Nemanja, Sava, după ce s-a consultat în prealabil cu frații săi, Ștefan și Vukan, a mutat rămășițele pământești ale tatălui său la Mănăstirea Studenica. Sub purtarea de grijă a lui Sava, Mănastirea Studenica a devenit în scurt timp centrul politic, cultural și spiritual al întregii Serbii medievale. Mănăstirea s-a bucurat de o permanentă grijă din partea membrilor dinastiei Nemanja. Regele Radoslav a adăugat bisericii un foarte frumos nartex în anul 1235. Regele Milutin a ridicat în incinta mănăstirii o mică, dar frumoasă biserică închinată Sfinților Ioachim și Ana. Mănăstirea este cunoscută prin frescele sale din secolele XIII și XIV. După prăbușirea ultimului stat sârb medieval, în anul 1459, turcii au atacat mănăstirea în nenumărate rânduri. Pe la începutul secolului XVII, mănăstirea a fost avariată de un incendiu și un seism, iar documentele istorice și o parte însemnată a patrimoniului artistic au fost distruse și pierdute pentru totdeauna. În anul 1986, UNESCO a încadrat Mănăstirea Studenica în Patrimoniul cultural mondial.