Fotografie - Mănăstirea Xiropotamu, Sfântul Munte Athos După tradiție, a fost întemeiată de împăratul Teodosie cel Mic și sora lui Pulheria, în anul 424, printr-un mic schit. La sfirșitul secolului a fost rezidită de Cuviosul Pavel Atonitul, fiul împăratului bizantin Mihail Rangave, cel care a fondat și Mănăstirea Sfântul Pavel. Arsă de mai multe ori de arabi, în anul 1282 a fost rezidită de împăratul Andronic al II-lea Paleologul. Pe la începutul secolului al XVI-lea, Mănăstirea Xiropotamu ajunge în ruină și este rezidită și întreținută de domnii Țărilor Române. Amintim aici pe Alexandru I Aldea, Neagoe Basarab, Vlad Vintilă, care dau anual între 3.000 și 5.500 aspri. Alexandru Lăpusneanu rezidește biserica și o împodobește cu frescă, deasemeni reface trapeza mare. Incendiată de mai multe ori și rămasă în paragină, pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, va fi refacută între 1757-1768 de către venerabilul călugăr Cezar Daponte. Acesta face mai multe călătorii în Moldova și Țara Românească și adună de la credincioși 60.000 groși de aur, cu care înnoiește mănăstirea și zidește din nou biserica mare cu hramul Patruzeci de Sfinți Mucenici ( 9 martie). Mănăstirea Xiropotamu are șapte paraclise în interior și încă nouă în exterior, la chiliile sihastrilor ce se nevoiesc împrejurul acestei lavre. Mănăstirea Xiropotamu se numără și ea printre mănăstirile cu monahi tineri care au creat în ultimul timp un mare curent de înnoire duhovnicească în Muntele Athos.