În cuvântul de învăţătură rostit la sfârşitul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a mulţumit credincioşilor şi reprezentanţilor autorităţilor locale pentru dragostea arătată în împreună-rugăciune, explicând care este rostul întâlnirii preoţeşti şi arătând, pe scurt, felul în care Biserica s-a implicat de-a lungul istoriei sale şi se implică şi în prezent în alinarea suferinţei. „Este greu să înţelegem şi, mai ales, să explicăm suferinţa din lume. Cum putem înţelege de ce suferă copiii, de ce părinţii ajung să vadă sfârşitul fiilor, de ce soţii tinere rămân văduve şi soţi tineri rămân singuri înainte de vreme, de ce copiii rămân orfani şi de ce unii semeni suferă ani de zile dureri de neimaginat pentru cei neîncercaţi de experienţe asemănătoare? Gândind însă la suferinţa şi jertfa Mântuitorului Hristos, dar şi la slăvita Sa Înviere, înţelegem totuşi că, deşi greu de acceptat, durerile acestei lumi nu sunt absurde, ci că ele pot fi şi mântuitoare. Dacă reuşim să purtăm suferinţa fără ca ea să ne atingă nădejdea şi credinţa în Domnul, aceasta poate deveni un tainic pedagog. Spun Sfinţii Părinţi să suferinţa este rugăciunea celui care îndură în tăcere, că este o mucenicie a celui care nu devine povară pentru cei din jur”, a mai adăugat IPS Teofan.

Întâlnirea preoţească a continuat în sala de şedinţe, unde părintele Nicolae Toia, de la parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din localitatea Dumbrava, comuna Lespezi, a susţinut referatul cu tema: „Suferinţa şi înţelegerea ei prin credinţă”.

„Noi oamenii gândim şi ne raportăm la suferinţă în mod diferit. Când, de exemplu, suferă aproapele nostru, suntem gata să dăm verdicte şi să găsim legături între pedeapsă şi păcat. Când suferim noi ne considerăm total nevinovaţi”, a spus părintele Nicolae Toia, adăugând: „se poate spune că, îngeneral, viaţa este o alternanţă între perioade de fericire şi perioade de suferinţă. De felul în care înţelegem viaţa şi de modul în care o trăim depinde soarta noastră în veşnicie. Dacă înţelegem şi acceptăm suferinţa printr-o credinţă nestrămutată, printr-o gândire pozitivă şi având nădejde în ajutorul lui Dumnezeu ne vom vindeca atât sufletul cât şi trupul”.

În încheierea prezentării, parohul din Dumbrava a povestit confraţilor preoţi, cu lacrimi în ochi, despre un foarte grav accident suferit de fiica sa, după care medicii nu i-au mai dat nici o şansă de supravieţuire: „cu toate acestea, nici eu, nici soţia, nu ne-am pierdut nădejdea în Dumnezeu, ci am continuat să credem că totul depinde de Stăpânul vieţii şi al morţii, că rugăciunile confraţilor preoţi, ale credincioşilor din parohie şi ale tuturor prietenilor noştri vor fi ascultate. După o lungă perioadă de comă, după 6 luni de tăcere, fiica mea a spus din nou «Mama!», a învăţat din nou să vorbească, a învăţat din nou alfabetul, a învăţat din nou să meargă. Sunt preot şi ştiam că mare este puterea lui Dumnezeu, însă această încercare m-a făcut să simt acest lucru într-un fel mai presus de cuvinte”.

În încheierea întâlnirii, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei i-a îndemnat pe preoţi să se implice în orice chip în alinarea suferinţei din parohiile păstorite, să facă uz de toate mijloacele şi posibilităţile de care dispun pentru a-i ajuta pe cei neajutoraţi şi a-i alina pe cei de care nu mai pasă nimănui.

Tot ieri, 8 parohii participante la faza pilot a proiectului „Reţea de saituri pentru parohii” au primit datele de acces la saiturile dezvoltate de Doxologia Media, iar alte 17 s-au înscris în faza a doua de dezvoltare, urmând ca paginile acestora să fie dezvoltate în următoarele săptămâni.

Următoarea conferinţă preoţească din Arhiepiscopia Iaşilor va avea lor în data de 5 iunie, când se vor întruni preoţii din Protopoiatul Iaşi I. (N.P.)