Copiii şi persoanele în vârstă sunt cele mai expuse riscului de a suferi de insolaţie, spun specialiştii. Acestui risc i se expun şi supraponderalii care, din cauza excesului de grăsime, au tendinţa de a reţine căldura.

Este foarte important să se recunoască semnele insolaţiei pentru a se putea lua măsurile necesare. Tabloul clinic al afecţiunii se manifestă, gradual, prin posibile dureri de cap şi stare de moleşeală, asociate cu faţa congestionată (roşeaţă), febră, ameţeli, frisoane, migrene, greaţă cu vome severe şi diaree. Pielea devine fierbinte, uscată şi cu pete roşii sau cu vezicule şi edeme, dar, treptat, devine palidă, umedă şi rece.

Dintre plantele medicinale cu efecte protectoare împotriva căldurii şi de tratare a arsurilor solare pot fi menţionate ceaiul verde, gălbenele, Aloe vera, fructe de păducel, frunze şi fructe de afin, frunze de urzică, păpădie şi scoarţă de salcie, din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu 200-250 ml decoct.

Tratamentele externe care se recomandă în caz de insolaţie presupun duşuri călduţe sau băi generale, în care se adaugă bicarbonat de sodiu (o cană la cadă) sau amidon şi făină de orez (jumătate de cană la cadă); baia va dura 15-20 de minute. Pielea, încă umedă, va fi pudrată cu mălai şi se va unge cu ulei de măsline.

Un alt tratament constă în aplicarea de comprese cu apă rece sau cu gel de Aloe, ceai din rădăcini de nalbă mare, seminţe de gutui, lapte degresat sau iaurt, cu care se umezeşte un prosop moale, aplicat timp de 20 de minute pe arsurile provocare de expunerea excesivă la soare.

De asemenea, se pot folosi cataplasmele care se prepară din cartofi raşi, frunze de varză zdrobite, cantităţi egale de mălai şi tărâţe de grâu şi se aplică pe cap, torace şi pe pielea arsă de soare. Pentru calmarea usturimilor, se aplică o cataplasmă cu petale de trandafir în oţet de mere.

Măsuri de prim ajutor în caz de insolaţie

Insolaţia duce la o intensificare a transpiraţiei şi respiraţiei cutanate, cu pierdere excesivă de lichide, încălzire rapidă a corpului la 39-400 Celsius şi încetarea transpiraţiei.

Persoana afectată de insolaţie trebuie mutată întru-un spaţiu răcoros sau, cel puţin, la umbră. Întregul corp al pacientului trebuie răcorit cu apă rece, dar nu foarte rece, care poate fi pulverizată pe corp sau aplicată cu ajutorul unui burete, pentru scăderea temperaturii corporale.

Se pot aplica pachete de gheaţă pe abdomen, pe gât şi în axile (subsuoară), locuri unde vasele de sânge mari se găsesc la suprafaţa tegumentului.

Nu este recomandată administrarea de aspirină sau paracetamol (acetaminofen) pentru a reduce temperatura corporală ridicată din timpul insolaţiei!

Daca pacientul este conştient şi capabil să înghită, trebuie să i se dea să bea fluide (de la 1 litru la 2 litri) în primele 2 ore pentru a-l hidrata.

Este necesară o perioadă de odihnă de 24 de ore, timp în care trebuie continuată înlocuirea fluidelor pierdute cu ajutorul unei soluţii de rehidratare. Trebuie evitate activităţile fizice extenuante. În mod normal rehidratarea completă cu lichide pe cale orală durează în jur de 36 de ore, dar majoritatea pacienţilor încep să se simtă mai bine în câteva ore.