Cu prilejul împlinirii a 123 de ani de la naşterea savantului Ştefan Procopiu, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu“, din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, organizează astăzi, 19 ianuarie, începând cu ora 11:00, o serie de manifestări la Muzeul „Poni-Cernătescu“ din str. Mihail Kogălniceanu Nr. 7B. Programul manifestărilor include vernisajul expoziţiei memoriale „Pagini de viaţă“, ce prezintă publicului obiecte personale, fotografii, diplome, distincţii, lucrări ştiinţifice ale savantului din patrimoniul Muzeului „Ştefan Procopiu“; lansarea volumului „Ştefan Procopiu - mărturii documentare“, ce reuneşte documente, corespondenţă, fotografii, disertaţii şi articole semnate de marele savant român şi un moment muzical susţinut de Liviu Cristian Scripcaru, vioară, elev la Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă“ Iaşi, clasa „Prof. Calistrat Catargiu“. Personalitatea renumitului om de ştiinţă va fi evocată de prof. univ. dr. Dumitru Luca, prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, de conf. univ. dr. Sebastian Popescu, decan al Facultăţii de Fizică - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“din Iasi, de prof. univ. dr. Mardarie Sorohan, de conf. univ. dr. Aurica Mândreci şi de lect. univ. dr. Sorin Talaşman.

Ştefan Procopiu (n. 19 ianuarie 1890, Bârlad - 22 august 1972, Iaşi) a fost un renumit fizician, profesor universitar şi inventator român. Devine doctor în Ştiinţe Fizice la Sorbona (5 martie 1924), având publicate până atunci 30 de lucrări. La 15 ianuarie 1925, este numit profesor titular la catedra de Gravitate, Căldură şi Electricitate a Universităţii din Iaşi, la care a predat până la pensionarea sa (1 octombrie 1962). Este descoperitor al magnetonului Bohr-Procopiu (1919), realizare pentru care ar fi putut primi Premiul Nobel. Savantul de valoare mondială a încetat din viaţă în Iaşi, la 22 august 1972, lăsând publicate 177 de lucrări ştiinţifice. (B.C.)