Binecuvântăm şi felicităm pe toţi organizatorii şi participanţii congresului Ligii Studenţilor Români din Străinătate, care se desfăşoară în perioada 12-16 august 2011 la Bucureşti şi Mănăstirea Putna, unde se află şi mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, "cea mai frumoasă icoană a sufletului poporului român", cum l-a numit Nicolae Iorga.

Comemorarea împlinirii a 140 de ani de la Marea Serbare de la Putna din 1871 este aducătoare de speranţă şi de bucurie. În 1871, tinerii, chemaţi de Eminescu, Slavici şi Xenopol, s-au adunat la Putna să primească binecuvântarea slăvitului Domnitor al Moldovei pentru "marea lor operă de ctitorire a conştiinţei de sine a neamului românesc".

Astăzi, ca şi odinioară, suflarea românească simte nevoia să ceară sfat şi ajutor Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, avându-l ca rugător înaintea tronului Preasfintei Treimi, dimpreună cu toţi Sfinţii lui Dumnezeu.

Cinstirea memoriei Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt este în acelaşi timp un act de cult şi de cultură. Istoria l-a trecut pe înţeleptul Domnitor în rândul marilor conducători de Stat, viteji şi biruitori; Biserica l-a trecut în rândurile sfinţilor apărători ai credinţei creştine şi mari ctitori de lăcaşuri sfinte (19-20 iunie 1992).

Pilda sa, lumină vie peste vremuri, ne cheamă la fapte ale credinţei, hărniciei şi vitejiei, sau ne mustră dacă nu mai suntem neam de voievozi, creatori şi apărători ai valorilor inspirate din credinţă, speranţă şi iubire creştină.

Ne bucurăm când tinerii Bisericii noastre, în pofida crizei materiale şi spirituale pe care o traversează societatea actuală tot mai secularizată, intensifică viaţa lor duhovnicească prin mărturie şi misiune creştină, cu fidelitate şi dragoste faţă de valorile perene ale credinţei şi neamului românesc.

Pelerinajul tinerilor români din străinătate la Sfânta Mănăstire Putna este o sfinţire a unităţii româneşti de cuget şi simţire. Vă felicităm că aţi păstrat acest profund simţământ, prin care plecarea departe de ţară nu înseamnă înstrăinare, ci înseamnă a purta cu voi peste tot credinţa strămoşească, casa părintească şi ţara pitorească în care v-aţi născut, ca fiind odoare sfinte ale identităţii voastre printre străini, evitând în acelaşi timp izolarea de cei de alt neam şi dizolvarea în alte etnii.

Cunoscând faptul că este foarte greu să trăieşti departe de ţară printre străini şi în special departe de cei dragi ai tăi rămaşi în România, Biserica Ortodoxă Română se roagă pentru poporul român de pretutindeni şi îndeamnă la rugăciune, la comuniune şi conlucrare frăţească pe toţi românii de pretutindeni.

În acest sens, Biserica noastră se străduieşte prin ierarhii şi preoţii ei din diaspora română să cultive permanent darul comuniunii fraterne între cei de acelaşi neam şi aceeaşi credinţă. Iniţiativa voastră, dragi tineri români din străinătate, arată că iubirea de Patrie înseamnă în acelaşi timp rugăciune şi gândire creatoare, afecţiune şi acţiune pentru România. Comoara spirituală a inimilor voastre, luminată de credinţă şi înţelepciune, poate deveni bucurie pentru prezentul şi viitorul României, dacă unim spiritualitatea cu ştiinţa, unitatea cu demnitatea naţională, hărnicia cu dărnicia.

Acum de hramul cel mare al Sfintei Mănăstiri Putna, Maica Domnului, cea care "întru adormire lumea nu a părăsit", ne cheamă pe toţi ca să ne rugăm şi să lucrăm împreună, astfel încât România să fie cu adevărat "Grădina Maicii Domnului", spaţiu românesc binecuvântat şi frumos cultivat spre slava lui Dumnezeu şi binele nostru al tuturor.

Ne rugăm Bunului Dumnezeu să ocrotească pe toţi tinerii care s-au întâlnit în rugăciune la Mănăstirea Putna, să le dăruiască sănătate şi mântuire, pace şi bucurie sufletească, înţelepciune şi spor de fapte bune, prin mijlocirea Preacuratei Maicii Sale şi a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, simbol al demnităţii neamului omenesc.

Cu aleasă preţuire şi binecuvântare,

† Daniel,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

sursa: ziarullumina.ro