Pe întreg parcursul anului 2010, autorităţile au primit 11.232 de reclamaţii privind abuzurile la care sunt supuşi copiii, iar în cazul a peste 7.642 dintre acestea a fost vorba de neglijare, potrivit unei analize date publicităţii de organizaţia nonguvernamentală Salvaţi Copiii.

Cel mai frecvent, abuzul şi neglijarea au loc în familie, iar victime sunt copii cu vârste între 3 şi 17 ani. „Cea mai frecventă formă de abuz şi de violenţă asupra copiilor este şi cea mai puţin dezbătută şi conştientizată: neglijarea nevoilor fizice şi psiho-emoţionale ale copilului de către adultul responsabil de creşterea sa“, susţine psihologul Andreea Biji, care explică într-un comunicat şi felurile neglijenţei, această formă non-fizică a violenţei care reprezintă incapacitatea sau refuzul adultului de a asigura dezvoltarea copilului în toate aspectele vieţii sale.

Neglijarea poate fi alimentară - copilul nu este hrănit corespunzător nevoilor sale, vestimentară - copilul nu are haine, sau este îmbrăcat nepotrivit şi murdar, sau poate determina o lipsă a igienei corporale. De asemenea, există şi o neglijare din punct de vedere medical, dar şi educaţional  şi emoţional. Dintre toate, părăsirea copilului, respectiv abandonul reprezintă cea mai gravă formă de neglijare şi abuz, susţin specialiştii ONG-ului.

În ceea ce priveşte impactul, dar mai ales consecinţele neglijării asupra copilului, acestea „afectează negativ atât dezvoltarea fizică a copilului, cât şi pe cea psihologică“.

„Copiii neglijaţi sunt mai predispuşi la comportamente antisociale, tulburări de personalitate şi comportament violent. Pe termen lung, problemele psihologice asociate cu neglijarea includ tulburări de personalitate, tulburări de stres post-traumatic, depresie, tulburări de anxietate şi psihoze. Depresia este, de obicei, cea mai întâlnită consecinţă a neglijării“, susţine psihologul organizaţiei.

Analiza „Salvaţi Copiii“ mai subliniază şi alţi factori de risc, precum familiile dezorganizate şi izolate social, părinţi care nu pot fi empatici, de a înţelege sentimentele şi nevoile celorlalţi, familii monoparentale sau chiar în interiorul familiilor înstărite, acolo unde părinţii lipsesc mult de acasă şi nu mai au timp şi nici energie să-şi asculte copiii.

Specialiştii Salvaţi Copiii România oferă consiliere parentală în cadrul unui  serviciu gratuit ce funcţionează în cinci oraşe din ţară: Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Suceava şi Târgu Mureş.