Vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania este omagiat timp de două zile la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, în cadrul Simpozionului „Valori naţionale cuprinse în creaţia Mitropolitului Bartolomeu Anania”, ediţia I. Evenimentul a debutat prin cuvântul de deschidere rostit de Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, din care vă prezentăm un scurt fragment: "Puțini am apucat din programa analitică a vremurilor în care s-a născut și s-a realizat acest om, mare Mitropolit al Transilvaniei, părintele Bartolomeu Anania. M-am gândit să dau citire unui text care vorbește despre semnificația cuvântului «naţional». Textul face parte din cartea «Misiunea creștină a statului», scrisă de profesorul Teodor M. Popescu, care a fost asistentul Înaltpreasfințitului Mitropolit Bartolomeu Anania. «Sentimentul nostru național, adică cel prin care ne-am afirmat și menținut ca popor, a fost de secole credința. Ea a fost conștiința noastră națională. Biserica a fost marea creatoare și promotoare a culturii naționale care a făcut educație poporului, a colaborat bucuros la toate marile acte naționale și a dat sânge martiric pentru cauza neamului. Între acești martiri trebuie să-l enumerăm pe părintele Bartolomeu Anania. Statul modern nu mai are o conștiință creștină. Religia unui individ poate fi o chestiune particulară. Religia unui popor, nu. Se face, de aceea, o greșeală mare cât un păcat de stat, când se concepe și se tratează religia poporului ca o chestiune particulară, de conștiință individuală numai și de aceea indiferentă». Aceste cuvinte au fost puse la inimă de părintele Bartolomeu Anania și nu degeaba, acest mare profesor, Teodor M. Popescu, l-a solicitat și a dorit să-i fie asistent la catedra de Istoria Bisericii Universale", a spus IPS Pimen.

"Memoria mitropolitului Bartolomeu este vie"

Simpozionul de la universitatea suceveană este prilejuit de împlinirea a trei ani de când vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania a plecat la cele veşnice. "Mitropolitul Bartolomeu Anania, de la a cărui trecere în veșnicie se împlinesc în curând trei ani, a fost o mare personalitate, un chip al Bisericii și al neamului. A fost un om de referință care a îmbinat cultul și cultura în timp și a reușit, după Revoluția din 1989, să mobilizeze clerul astfel încât să facă vocea Bisericii cât mai cunoscută și mai auzită în societate. A știut ce are de spus și a făcut o radiografie foarte pertinentă a vremii, a unei societăți în schimbare, iar după ce a analizat-o, a îndrăznit să dea și răspunsuri. Aceste răspunsuri rămân încă valabile pentru societatea românească aflată într-o tranziție parcă fără încheiere. Dincolo de aceasta, este important să ne amintim de câteva din aspectele, din ceea ce am putea să numim moștenirea lui Bartolomeu Anania. Aș aminti aici obligatoriu legătura pe care trebuie să o facem între cult și cultură. El dădea ca o soluție a regenerării morale a neamului. Această soluţie era unirea celor două într-una singură, astfel încât, mobilizându-se împreună, pe de o parte Biserica, pe de altă parte intelectualii, se poată să dea un răspuns cât mai pertinent, pozitiv și pe măsura vremurilor pe care le trăim. În al doilea rând, în cadrul moștenirii Înaltpreasfinţiei Sale, rămâne atenția și grija Bisericii față de răspunderea pe care o are în societate. Această răspundere nu scade nicidecum, ci dimpotrivă, este tot mai solicitantă și care ne va provoca în continuare. În al treilea rând, aș accentua grija față de cuvânt, de educație și față de tinerii care reprezintă viitorul acestui neam. Memoria mitropolitului Bartolomeu este vie. Această memorie vie pe mulți îi încarcă. Sunt convins că din această memorie vie a marelui ierarh se va învăța în continuare", a spus pr. prof. Ștefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.