Domnule director, cartea religioasă este tot mai prezentă şi mai vizibilă în cadrul târgurilor de carte. Cum explicaţi acest lucru?

Lumea de astăzi pare a fi o lume care nu mai "stăpâneşte pământul" în sens scripturistic şi în cheie filocalică, nu mai înţelege sensul de a fi al creaţiei. Ştie să întrebe "de ce?", dar nu ştie cui să mai adreseze întrebarea. Am învăţat să gândim în sistem binar, să calculăm dobânda anuală efectivă şi ce discount e de preferat în funcţie de un ofertant sau altul, dar cu surprindere ne dăm seama că aceste lucruri nu sting o sete a noastră interioară de altceva mai presus de ceea ce se supune cunoaşterii imediate prin simţuri.

Au fost perioade în care s-au consumat cu voluptate metri cubi de carte dubioasă publicată, la comandă, de autori şi editori receptivi la foamea de carte pe care cititorul român şi-o reprimase înainte de 1989. Timpul a trecut şi editorii de carte din România şi-au repliat forţele, publicând de la un an la altul tot mai multă carte de calitate - unele edituri au scris istorie prin numărul de titluri şi prin calitatea lucrărilor publicate. Cititorii au urmat şi ei şcoala lecturii, de la an la an, exigenţele lor crescând şi căutările lor devenind tot mai profunde, mai subtile, ţintind răspunsuri şi soluţii ce transcend determinările de timp şi spaţiu. Omul a început să se "preţuiască" pe sine şi a realizat că hrana de care are nevoie sufletul său o află şi în cartea religioasă. De aceea, de la un an la altul, sub presiunea celor avizi de învăţăminte, de cunoştinţe netrecătoare, oferta de carte religioasă a sporit, încercând să acopere domeniul literaturii patristice, al istoriei bisericeşti, al moralei creştine, al dogmaticii şi liturgicii, al literaturii creştine epice, lirice şi dramatice, al cărţii pentru copii, al cărţii de cult etc. Pe lângă cererea crescândă a cititorilor de carte religioasă, benefică a fost şi concurenţa (nedeclarată) dintre numeroasele edituri de carte religioasă aparţinând Centrelor eparhiale din ţară sau unor Fundaţii ori societăţi comerciale. De exemplu, numai anul acesta la LIBREX participă peste 76 de edituri, între care 15 au în ofertă cartea religioasă.

A devenit o alternativă lectura cărţilor religioase?

Lectura cărţilor religioase este o alternativă dacă o opunem cărţilor care seduc prin diversiuni ieftine ce mută într-un mod cât se poate de comercial accentul de la fondul problemelor de tot felul la forma lor, propunând soluţii de suprafaţă, perisabile şi înşelătoare şi devine complementară prin raportarea la cărţile aparţinând ştiinţelor exacte, literaturii clasice, manualelor universitare ş.a.m.d.

Omul este un univers prin el însuşi; într-însul încape cosmosul întreg şi toate domeniile pe care şi le supune cunoaşterii imediate prin simţuri, cunoaşterii raţionale, cunoaşterii apofatice ori catafatice devin piese, întregind acest puzzle care este omul. De aceea, şi lectura cărţilor religioase ca formă de cunoaştere este complementară sau devine o alternativă, în funcţie de caz.

Ce preferinţe au românii pe acest segment de carte?

Nu aş putea răspunde la această întrebare dacă ar trebui să-mi fundamentez opinia pe rezultatele unui demers ştiinţific. Însă pe baza feedbackului pe care îl primim permanent de la cititorii noştri, e îmbucurător că cea mai mare parte a lor preferă cărţile "bune", care au trecut testul timpului, scrieri din perioada patristică, vieţi de sfinţi, cărţile de rugăciune... Cele mai bine vândute titluri ale Editurii "Doxologia" sunt Învăţătura de credinţă ortodoxă şi Cartea de rugăciuni. Sigur, credinciosul demonstrează că a descoperit calea prin care să ajungă la lucrurile autentice, durabile şi eliberatoare în esenţă: cunoaşterea prin credinţă, susţinută prin rugăciune.

Vorbiţi-ne despre oferta cu care îşi întâmpină Editura "Doxologia" cititorii fideli şi nu numai, la ediţia din acest an a Târgului de Carte LIBREX. Ce lansări de carte vor fi?

Anul acesta, Editura "Doxologia" îşi aşteaptă cititorii cu un "menu ales" de peste 100 de titluri, începând de la cărţile de rugăciune, cărţile de cult, volume de teologie şi spiritualitate cu autori români sau din străinătate, la cărţi pentru copii, cărţi de predică, vieţi de sfinţi părinţi, acatiste şi vieţi de sfinţi şi până la serii de autor: Părintele Dumitru Bejan, Monahia Siluana Vlad, Constantin Milică şi noi colecţii precum Episteme, Patristica şi Pneuma.

Între titlurile care se disting sunt Sfântul Maxim Mărturisitorul, mediator între Răsărit şi Apus; Colecţia Cuvioşi Stareţi de la Optina; Autocefalia Bisericii şi mărturisirea credinţei; Credinţa şi mărturisirea ei; Cele din urmă poeme de dragoste creştină (autor Daniel Turcea); Dicţionar bilingv francez-român şi român-francez de termeni religioşi ortodocşi (autor Felicia Dumas); Colecţia de cărţi de predici, semnate de Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul.

Alte titluri care se impun şi care vor fi lansate la această ediţie a Târgului de carte LIBREX vor fi Omilii la Psalmi (autor Sfântul Ioan Gură de Aur, în traducerea Laurei Enache, nr. 2 în colecţia "Patristica"), volumul de Opere complete (Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ) şi cartea Sănătate din pomul Domnului, al treilea titlu publicat de domnul prof. univ. Constantin Milică la Editura "Doxologia").

Ce noutăţi pregăteşte Editura "Doxologia" pentru acest an?

În anul 2011, ne-am propus să oferim cititorilor mai multe titluri între care ţin să amintesc Mărturia unui călugăr ortodox. Părintele Placide Deseille (Convorbiri cu Jean-Claude Noye), Sfântul Ioan Gură de Aur, Comentariu la cartea Iov, Mic dicţionar de teologie patristică (autor John Mc Guckin), precum şi alte titluri pe care le vom dezvălui la momentul oportun.