Descoperirea, în 2002, a unui container destinat înmormântării, din calcar, cu inscripția în ebraică "Iacov, fiul lui Iosif, fratele lui Iisus" a aprins întreaga lume a arheologiei. Acest container de înmormântare, sau osuar, ar fi un artefact arheologic care ar însemna o legătură directă posibilă cu Iisus din Nazaret, afirma AOLNews. Pe fondul unei bucurii internaționale, osuarul a fost expus la Toronto Royal Ontario Museum și a generat rapid numeroase articole, studii academice, mai multe filme documentare și cel puțin 4 cărți. Însă, experții Autorității Israeliene a Antichităților au declarat aceasta un fals modern. Poliția israeliană a confiscat containerul funerar și l-a arestat pe proprietarul acestuia, un colecționar din Tel Aviv, Oded Golan. În decembrie 2004, el a fost acuzat de falsificarea osuarului și a mai multe zeci de obiecte, printre are și o placă scrisă, legată de regele Ioaș, care, dacă era autentică, ar fi fost singura dovadă fizică din Templul lui Solomon. Au existat 44 de acuzații de fals, fraudare și înșelăciune împotriva lui Golan și cu 13 mai puțin împotriva unui co-inculpat, dealer de antichități, Robert Deutsch. Procesul lui Golan, al lui Deutsch și al altor 3 inculpați, a fost deschis la Curtea Districtului Ierusalim în septembrie 2005. Duminică, 3 octombrie 2010, apărarea s-a încheiat, punând astfel capăt a cinci ani de proceduri judiciare extinse în 116 sesiuni, 133 martori și aproape 12.000 pagini de mărturii. Dosarul de urmărire penală numără 653 de pagini. Totuși, în ciuda bogatei mărturii științifice, sentimentul în sala de judecată, unde s-au aflat doar câteva persoane (incluzând un singur reporter), a fost că urmărirea penală nu a reușit să dovedească faptul că produsele sunt falsuri sau că Golan și Deutsch le-ar fi falsificat. Judecătorul Aharon Farkash s-a întrebat cu voce tare în mai multe rânduri despre cum ar putea el să ia o hotărâre legală asupra a ceea ce, în esență, rămâne o întrebare științifică și pentru expeții înșiși, încă nerezolvată. În octombrie 2008, la al treilea an din cadrul procedurii, Farkash se întreba sarcastic dacă procesul ar trebui să continue după ce Golan a prezentat dovezile sale. "S-a dovedit, în mod cert cumva, că aceste piese sunt falsuri, pentru a avea un acuzat? Experții nu sunt de acord între ei", declara procurorul Farkash. În ultimul său dosar, din martie 2010, procurorul Dan Bahat a făcut o uimitoare mărturisire. "Dacă osuarul ar fi fost singurul punct al procesului, probabil că procesul nu ar mai fi existat". Oamenii de știință și avocații au petrecut luni de zile curățând patina de deasupra - o crustă subțire din material format de microorganisme, care acoperă toate obiectele antice. Golan fusese acuzat penal că reușise să creeze o patină falsă, pe care ar fi aplicat-o peste înscrierile noi, făcute pe obiecte antice. Experții din domeniul apărării spun că există patină și în interiorul canelurilor inscripției, care nu s-ar fi putut forma în ultimele două secole. Golan a declarat că nu a falsificat nimic. "Simt că s-a reușit dovedirea faptului că elementele cele mai importante oricum sunt mai vechi de 200 de ani. Nu puteau fi false, deoarece patina este autentică, naturală, dezvoltată treptat pe parcursul a cel puțin 200 de ani, în ambele cazuri, atât în cel al osuarului lui Iacov cât și al plăcuței lui Ioas", a declarat Golan pentru AOL News. "Ei au pierdut cazul, nu e nicio îndoială", a mai spus el. "Acuzațiile aduse pe seama principalelor elemente au fost complet greșite. Ele nu sunt falsuri. Nu numai că nu se dovedește că ar fi falsuri, dar cred că s-a demonstrat autenticitatea osuarului lui Iacov și a placii lui Ioas, atât prin expertiza patinei, cât și prin cea geologică, în piatră, în gravură". Sala de judecată a părut mai mult un seminar de doctorat decât o sală destinată unor proceduri legale. Experții mondiali de frunte pe probleme de arheologie, istorie biblică, limbi semitice, pietre vechi și inscripții, geologie, izotopi (atât stabili cât și carbon-14), biologie, chimie, microscopie și adezivi au participat într-un amestec deseori fascinant și uneori jenant de curs școlar și drept penal. Curtea cunoscuse jefuitori mari, dealeri pe piața de antichități, colecționari miliardari și investigatori neobosiți care petrec nopți înghețând prin deșert în vânătoarea vizitatorilor de morminte. Au existat povești cu falsificatori misterioși egipteni, plăți de mii de dolari în mașinile parcate pe drumurile dosnice din West Bank, operațiuni vamale pe aeroport și alte depozite pline de artefacte antice de neprețuit. Farkash a declarat în duminica din 3 octombrie 2010 că va încerca să emită un verdict cât mai curând posibil. Ar putea însă dura mai multe luni. Implicațiile penale, academice și științifice ale verdictului sunt imense. Dacă sunt autentice, artefactele au o importanță istorică și o valoare de milioane. O achitare ar însemna și un pas înapoi sever pentru anchetatorii speciali ai Autorității Israeliene de Antichități, care i-au acuzat pe Golan și pe co-inculpați că fac milioane de dolari ca parte a unui lanț internațional de falsificatori, plasând falsuri sofisticate în muzeele din întreaga lume. O achitare ar însemna, de asemenea, o lovitură puternică data experților în izotopi, de la Geological Survey Israel și profesorului Yuval Goren din Tel Aviv University, care au petrecut multe zile la standul testelor științifice. De celalată parte, un verdict vinovat ar distruge doar reputația unuia dintre colecționarii mondiali de antichități biblice, care se spune ca ar conduce întreaga piață israeliană subterană. Autoritatea Israeliană a Antichităților nu face niciun secret din dorința sa de a închide comerțul cu artefacte din epoca Biblică, pe care îl consideră încurajant pentru hoți. Oficialii guvernului și mulți învățați spun că piața este plină de falsuri, și sunt sceptici cu privire la orice element care nu provine dintr-o excavație licențiată, supravegheată, unde proveniența acestuia să poată fi dovedită. Golan susține însă că nu a văzut vreun fals care să nu fie imediat dovedit și a subliniat că unele dintre cele mai mari comori arheologice din Israel provin de la dealeri. Într-adevăr, exemplul cel mai frapant este una dintre cele mai importante descoperiri biblice făcute vreodată: Pergamentele de la Marea Moartă, pe care un cioban beduin le vindea unui profesor israelian, cu jumătate de secol în urmă.