Locuința familiei Altindagoglu nu mai este niciodată goală. Începând cu jumătatea lunii februarie 2010, un flux continuu de pelerini vin în Garges_les-Gonnesses pentru a se închina, sau pur și simplu pentru a vedea, icoana care lăcrimează cu mir (un ulei, conform martorilor, cu proprietăți asemănătoare uleiul virgin de măslin). Icoana a fost oferită proprietarului casei, de către un preot libanez, de ziua lui, în anul 2006.
“Totul a început în ultima zi de vineri, înaintea Postului Mare, pe 12 februarie 2010“, spune Esat Altindagoglu, proprietar. De atunci, în fiecare dimineață apar mici picături de ulei de pe fața Preasfintei Fecioare, a Maicii Domnului. În plus, afară de cei curioși, evenimentul a atras atenția chiar și Patriarhului grec-Ortodox, care a venit și a oficiat o slujbă la fața locului.“
Din revista franțuzească, “20 minutes“, aflăm că gazda afirmă cum deja au loc și miracole clare: “O femeie a venit la mijlocul lunii februarie 2010, plângându-se că nu poate avea copii. A fost nevoie de puțin mir pe o batistă, pe care și-a pus-o pe pântece. La două zile după aceasta, a aflat de la doctorul său că aprecierile inițiale ale acestuia nu mai erau fondate. De acum, femeia putea naște copii“.
Date fiind aceste fapte, în marea ei parte, presa occidentală, șocată de amploarea fenomenului, continuă să se întrebe: un alt miracol sau înșelătorie?
“Le Monde“ relata și ea în ediția de duminică 7 martie 2010, cum “O icoană ortodoxă, reprezentând-o pe Maica Domnului“, izvorăște “lacrimi de mir, de mai mult de trei săptămâni, conform proprietarilor acesteia, un cuplu care trăiește într-o casă din Garges-lès-Gonesse (Val-d'Oise), împreună cu copiii săi“.
“Totul a început vineri, înainte de Postul Mare, 12 februarie 2010. Până sâmbătă, 6 martie 2010, Fecioara nu se oprise din plans“, a zis proprietarul, Esat Altindagoglu, în vârstă de 46 de ani.
Agentul comercial de origine turcă a declarat către “Le Monde“ că un preot libanez i-a dăruit icoana soției sale, Sevim, de ziua sa, în 2006. De când a povestit prietenilor săi despre miracol, Esat Altindagoglu afirmă că primește zilnic, între 50-60 de persoane, la el în casă. Oamenii vin din întreaga Franță, dar și din Belgia și Germania.
Duminică dimineață, 7 martie 2010, icoana nu plângea, însă se vedeu clar urmele de ulei pe suprafața acesteia. O slujbă a fost oficiată de către un episcop ortodox, în după-amiaza zilei, acolo unde proprietarii păstrează icoana.
AFP, citată de France 24 afirma și ea: “sute de oameni au descins într-o casă dintr-o suburbie a Parisului, în ultimele săptămâni, pentru a vedea o icoană a Maicii Domnului, “care plânge cu lacrimi de mir“, conform proprietarului.
“Este un mic miracol“, a spus proprietarul casei în această duminică (7 martie 2010). “Acesta este un mesaj trimis de către Fecioară și fiul Ei.“
Esat Sevim, soția acestuia, de asemenea, o credincioasă practicantă, a spus că ea se ruga înaintea icoanei când: “am observat că plânsese. Mi-am spus e ceva nefiresc“.
Vizitatorii care vin din ce în ce mai de departe, din Belgia și Germania, de multe ori aduc un mic pămătuf de vată pentru a lua cu ei o parte din uleiul icoanei care, cred ei, poate deține proprietăți vindecătoare.